Institutul Cervantes din București și Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren”, în colaborare cu Ambasada Spaniei și Ambasada Turciei în România au organizat săptămâna trecută „Zilele Culturii Sefarde” la București. Evenimentul, devenit deja unul de de tradiție, a inclus vernisajele expozițiilor „Evreii în documente din Imperiul Otoman și Turcia modernă”, oferită de Ambasada Turciei la București și „#FemeiRezistente”, o expoziție creată și organizată de către Muzeul Holocaustului din Buenos Aires și oferită de Ambasada Spaniei în România. De altfel, despre experiența sefardă în Spania și America Latină au vorbit chiar E.S. Domnul Reuven Azar, Ambasadorul Israelului în România și E.S. Domnul José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, Ambasadorul Spaniei la București. Programul a inclus și proiecția filmului „Shlomo Bar”, în prezența regizorului Gilad Inbar, precum și o foarte interesantă masă rotundă dedicată folclorului sefard.

Despre tradițiile sefarde și despre istoria noastră comună vom discuta din nou, luni seară, de la ora 21.10, la Radio România Cultural, în cadrul emisiunii „Dosar de patrimoniu”. Povestea comunității sefarde începe în anul 1492, când, prin decretul de la Alhambra, evreii care au refuzat convertirea la catolicism au fost expulzați din Spania. După expulzare, ei s-au îndreptat, de-a lungul anilor, către nordul Africii, Peninsula Italică, Orientul Apropiat și Balcani, ajungând ulterior și în sudul României, inclusiv în București.

Vom porni în căutarea acestui patrimoniu sefard alături de doamna Felicia Waldman, licențiată în limbi străine și doctor în filosofie, coordonatore a Centrului de Studii Ebraice „Goldstein Goren“ al Universității din București.

Vom rememora povestea aproape uitată a Bucureștiului sefard, al cărui patrimoniu este, din păcate, pe cale de dispariție, povestea unei comunități care astăzi abia dacă mai numără câteva zeci de persoane. „Menționați în București încă de la mijlocul secolului al XVI-lea, evreii spanioli au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică dar și culturală a capitalei, scria în urmă cu câțiva ani invitata noastră. Deși nu au fost niciodată foarte numeroși, prezența lor a marcat istoria orașului, iar meritele lor au fost recunoscute de o serie întreagă de domnitori înțelepți, care i-au răsplătit oferindu-le titluri, scutiri de taxe și alte facilități. În urma celui de-al doilea război mondial și al emigrărilor masive, comunitatea sefardă a dispărut iar astăzi evreii spanioli care mai trăiesc în București pot fi numărați pe degete. Tot ce a rămas dintr-o istorie de aproape 500 de ani sunt câteva clădiri, moștenire arhitecturală a unor importante personalități stabilite la București în secolul al XIX-lea, pe care nici extrema dreaptă și nici extrema stângă nu au apucat să le dărâme. ”

Cu atât mai important pare astăzi orice efort de recuperare, orice exercițiu de memorie de tipul celui pe care vi-l propune acum Radio România Cultural. Ascultați, așadar, luni, 21 noiembrie, de la ora 21.10, on air și on line, o nouă ediție a emisiunii „Dosar de patrimoniu”.

O emisiune realizată de Bogdan Vișan.