Familii evreieşti din Bucureştiul de altădată

Marea Sinagogă Poloneză, construită în 1845 de către comunitatea evreilor ashkenazi, Templul Coral, copie a templului Leopoldstädter din Viena sau celebrul Teatru Evreiesc de Stat, cel care a adăpostit pe vremuri legendarul teatru Baraşeum. rămân şi astăzi, în pofida trecerii timpului, mărturii ale unui Bucureşti multietnic, multireligios, tolerant, cu o viaţă culturală impresionantă.

Deşi comunitatea evreiască din Bucureşti nu depăşeşte astăzi 5.000 de membri, în perioada interbelică evreii reprezentau mai bine de o zecime din populaţia capitalei, formând o comunitate activă, ce cuprindea deopotrivă negustori, meseriaşi, bancheri, doctori sau arhitecţi.

„Sunt mai mulți evrei care au contribuit la istoria României, și mai ales în ultimul secol, ne mărturisea nu cu mult timp în urmă doamna Felicia Waldman, licențiată în limbi străine și doctor în filosofie, coordonatoare a Centrului de Studii Ebraice „Goldstein Goren“ al Universității din București. Este vorba de oameni din toate domeniile, adăuga domnia sa, domenii atât umaniste, cât și tehnice, personalități reprezentative și din medicină, din fizică, din matematică, dar și din literatură, din artă, și chiar din domeniul financiar, mulți dintre ei și-au donat averea mai mare sau mai mică pentru scopuri nobile, pentru Academia Română, pentru spitale, pentru opere de caritate care n-au fost numai pentru evrei, ci au fost și pentru creștini, pentru toată lumea. În general, de majoritatea acestor donații au profitat mai mult creștinii decât evreii.”

Despre evreii sefarzi, de rit spaniol, stabiliţi în Bucureşti încă de la mijlocul secolului al XVI-lea, am mai avut prilejul să vorbim la Radio România Cultural. Am acordat cuvenita atenţie familiilor de seamă, precum Halfon, Hillel, Blank sau Elias, am semnalat, de asemenea, importanta prezenţă a evreilor ashkenazi, sosiţi din Moldova, Galiția sau de pe teritoriul actualei Ucraine, am vorbit despre „oameni care și-au dat pentru România, pentru țara în care s-au născut și pe care au iubit-o, inteligența, cunoașterea, capacitatea de a descoperi şi de a oferi celor din jur”.

Luni, 23 februarie, între orele 21.10- 22.00, vom continua, alături de doama Felicia Waldman, periplul nostru prin Bucureştiul de altădată, profund marcat de prezenţa marilor familii evreieşti, dar şi de aceea a comercianţilor, croitorilor, vopsitorilor, inginerilor sau medicilor care au contribuit din plin la naşterea „micului Paris”. Dialogul nostru poate fi privit şi ca un modest semn de recunoştinţă dar şi ca o modalitate non- formală de a dori întregii comunităţi, cu o săptămână în avans, „Chag Purim Sameach!”.

Ascultaţi, aşadar, un nou Dosar de patrimoniu, online şi on air, pe frecvenţele Radio România Cultural!

O emisiune realizată de Bogdan Vişan.