Libertatea de gândire – Introspecții, duminică, 22 decembrie 2024, ora 18.30
22 Decembrie 2024, 09:36
Gândurile nu ți le ia nimeni, la ce te duce gândul nu are cum să știe oricine, tu ești stăpânul gândurilor tale – Să gândești cu mintea ta pare cel mai banal lucru din lume. În fapt, este capacitatea cel mai ușor de pierdut, atunci când nu e suficient și corect exersată. Libertatea de gândire este un drept fundamental, dar posibilitatea de a o exercita se află deseori sub asediu. Din partea celor care fac orice ca să ne livreze opinii și doctrine gata fabricate și lucios ambalate, dar și din partea propriei noastre ignoranțe sau comodități. Ce înseamnă și cum se formează libertatea de gândire – discutăm în emisiunea Introspecții, duminică, 22 decembrie, de la ora 18.30, în direct, la Radio România Cultural. Tema vine în continuarea ideilor deschise de dialogul din emisiunea de săptămâna trecută. Invitată: Gabriela Romaneț, psihanalist, membră a Comitetului științific al Societății Române de Psihanaliză. Realizator Daniela Vasile
„35 de ani de libertate de gândire, de convingere și de religie, obținuți cu sânge, numiți cu numere și numărați, trecuți în cartea de istorie, reprezintă începutul procesului de dezvoltare al gândirii la nivel psihic colectiv, doar începutul transformării interne până când colectivitatea ca numitor comun al fiecăruia individual să poată să fie liberă în gândire.
Încercăm să fim liberi în gândire și facem eforturi disperate să ne exprimăm liber și să asociem liber și creativ în flux continuu de vorbire. Nici nu mai contează că cineva jignește pe unul sau minte fără rușine sau vinovăție despre altul sau atentează la imagine, la demnitate, îl bârfește în grup de prieteni sau la televizor, sau în parlament, nici nu mai contează că invidia organizează umorile, nici nu se mai pune că un intelectual își declară superioritatea prin amenințarea celorlalți cu devalorizarea sau anihilarea, căci da, libertatea de gândire este la faza în care copilașul este Domnul Goe, copilul narcisic în plin triumf narcisic, educat de mamițe fără perspectivă asupra viitorului, fără structură morală internă, fără să aibă posibilitatea să se auto-observe sau auto-reflecteze. Departe de ele așa ceva, departe de noi ca grup societal. Ceea ce ni se întâmplă este plăcerea de a ne teroriza emoțional și stabilirea unui fel de ierarhie de putere cu inteligență malefică, astfel că verbe precum a acționa în forță unul asupra celuilalt, a ne surprinde negativ și a ne prinde în capcane seductive pun bazele preluării controlului asupra gândirii celuilalt. Cu mic cu mare de la mare la mic și de la mic la mare se învață cum să se înființeze în mintea celuilalt și să-i preia controlul Supraeului, controlându-l astfel ce să spună, cum să spună, ce să mănânce, ce să gândească, ce să nu viseze. O societate schizo-paranoidă în care relația dintre membri este creată după un model autoreferențial înfiltrat cu agresivitate: cineva e cineva și cineva nu-i cineva, o relație narcisică între Eul cuiva și ceilalți ca extensii.
Departe să fie un haos, această organizarea susține structural societatea, îi dă un sens și un simptom, o rațiune și condiții de existență.”
La granița constrângerii, acolo unde forța de gravitație a pato-logicii își slăbește atracția și unii scapă din constrângere, suntem și alții, uniți de nevoia, mai mult decât dorința, de a transmite mai departe, posedați în generativitatea noastră de artă și știință și de încrederea că orice creator e un poet în sinea lui. Libertatea de gândire amplă înseamnă să ținem minte ororile lumii și să ținem minte și lecțiile pe care le-am luat plătindu-le cu sânge, să ducem mai departe fundamentul naturii umane în timp ce îl fundamentăm astăzi.
Să fim liberi să gândim, căci exersând ne maturăm gândirea.
(Gabriela Romaneț)
