Ce se întâmplă cu imigranții după ce se încheie migrația? Remus Gabriel Anghel și Miruna Vlada despre trauma post-migrație, frică, identitate și adaptare
12 Ianuarie 2026, 16:26
Migrația nu se încheie odată cu trecerea unei frontiere. Ea continuă în corp, în memorie, în relațiile de familie, în felul în care oamenii se raportează la stat, la muncă și la propria identitate. Pornind de la un caz recent care a șocat opinia publică din Statele Unite, Daria Ghiu deschide, în emisiunea Orașul vorbește, o discuție amplă despre trauma migrației, violență instituțională, frică și mecanisme politice care se repetă, sub forme diferite, atât în SUA, cât și în Europa.
Invitații Dariei Ghiu sunt Remus Gabriel Anghel, profesor și cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, și poeta Miruna Vlada.
Discuția pornește de la uciderea lui Renee Nicole Good, într-un raid al serviciului american de imigrare (ICE), un caz care a reaprins dezbaterea despre violența instituțională și despre limitele implicării civice. Renee Good nu era migrant, ci cetățean american, implicat într-o inițiativă civică de monitorizare a intervențiilor ICE.
„Violența și brutalitatea cu care moartea ei a survenit spune ceva despre polarizarea politică din lumea noastră și spune ceva îngrijorător despre cât de fragili suntem, indiferent de statutul nostru politic sau social”, spune Miruna Vlada.
Ce se întâmplă astăzi în SUA nu este un accident, ci rezultatul unor politici vechi de decenii, spune Remus Gabriel Anghel. El explică ipocrizia structurală a economiilor dezvoltate, care depind de munca migranților, dar refuză să le ofere statut legal.
„Economia statelor dezvoltate are nevoie de migranți pe care să-i exploateze, să-i muncească 24 de ore din 24.”
Europa nu are aceeași politică carcerală ca SUA, dar are propriile forme de violență structurală, de la morțile din Marea Mediterană până la exploatarea muncii domestice. Migrantul fără drepturi devine cea mai vulnerabilă figură din sistem.
România, spune Remus Gabriel Anghel, este un caz emblematic: românii au fost, la rândul lor, migranți „nedoriti”, tolerați economic, dar stigmatizați social. În timp, legalizarea a schimbat statutul, dar nu a șters trauma.
„Noi suntem, dacă vreți, un caz chintesență al studiului de migrație ilegală pentru că românii au fost migranți ilegali, erau acei oameni nedoriți care se duceau să lucreze în economiile care se dezvoltau și nu aveau forță de muncă suficientă.”
Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.
