Ilustrată din Amsterdam - Dodo, cea mai cunoscută pasăre dispărută
04 Martie 2024, 07:00
În 1598 navele Companiei Olandeze a Indiilor de Est ajung pe insula Mauritius, încă nelocuită în acel moment. Odată cu membrii echipajelor, debarcă pe insulă și animalele de la bord – porci, pisici, dar și nelipsiții șobolani –, în căutare de mâncare. O pradă ușoară le-a fost Dodo, pasărea care nu zbura. Câteva decenii mai târziu, din cauza vânatului intensiv și a faptului că nu putea să-și protejeze ouăle de prădători, Dodo dispare definitiv. Dar nu înainte de a atrage atenția cercetătorilor și colecționarilor vremii: un cioc mare curbat, picioare scurte, la fel și gâtul și coada, aripi decorative și un corp dolofan. Cel puțin, așa îl știm pe Dodo din picturile lui Roelant Savery (pronunțat Sa-vă-rái).
Roelant Savery, Dodo și alte păsări, 1630, © Muzeul de Istorie Naturală din Londra
În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, partea de nord a Ţărilor de Jos ieșea de sub dominația spaniolă și devenea independentă: De Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden, republica celor șapte provincii unite. Dezvoltarea economică fără precedent care a urmat a adus cu ea și schimbări majore în artă. O piață liberă, în care clienții principali nu mai sunt doar biserica, monarhul și aristocrația, îi provoacă pe artiștii secolului al XVII-lea, care încep să se specializeze în diferite genuri de pictură. Roelant Savery (1576–1639) a fost unul dintre pionierii acestui secol de aur al picturii olandeze, atunci când vorbim de peisaje, de natură moartă cu flori și animale. Pentru Dodo pare că a avut o atracție deosebită. Pasărea apare în nu mai puțin de zece dintre picturile sale cu animale. Dar unde l-a putut întâlni Savery pe Dodo?
Savery face parte dintr-un grup de mari pictori care încep să așeze pe pânză ce văd în natura care-i înconjoară. Predecesorul său este Pieter Bruegel (c.1525–1569), unul dintre pictorii favoriți ai Împăratului Rudolf al II-lea (1552–1612), care avea în colecția sa multe tablouri semnate de Bruegel. Savery, specialist în peisaje, e alegerea perfectă pentru Rudolf, care își dorește astfel de tablouri, dar pictate în stilul lui Bruegel. Așa ajunge Savery pictor la curtea lui Rudolf. Cei aproape zece ani petrecuți în Praga, până la moartea împăratului, reprezintă cea mai prolifică perioadă din cariera lui Savery. Pe această perioadă se concentrează expoziția deschisă la muzeul Mauritshuis din Haga (fig. 2), dedicată celui care „era capabil să picteze orice”, spune curatoarea expoziției, Ariane van Suchtelen.
Catalogul expoziției și Dodo din porțelan de Delft în magazinul Mauritshuis
„Savery iese în evidenţă la începutul secolului al XVII-lea, când pictura olandeză înflorește. A fost pionier în diferite genuri de pictură. A desenat și a pictat ce a văzut în jurul lui – peisaje, flori, animale, dar și oameni. Era foarte tânăr când a ajuns la curtea lui Rudolf, în 1603 sau 1604. Rudolf a fost unul dintre cei mai importanți colecționari ai vremii. Era interesat nu numai de artă, dar și de știință. În colecția lui se regăsea întreaga lume. În grădini avea cele mai noi soiuri de flori și plante, iar menajeria era plină de animale exotice și păsări din toate colţurile lumii. I-a cerut lui Savery să-i deseneze diferite părți ale imperiului și este primul mecena care face acest lucru. L-a trimis, de exemplu, în Alpi, la Tirol. De la Savery avem cele mai timpurii desene cu cascade și munți stâncoși, cu natura după furtună. Mai târziu a folosit aceste desene în compozițiile picturilor. Menajeria i-a fost, de asemenea, sursă de inspirație. A desenat păsările și animalele, iar mai târziu le-a transpus pe pânză.”
Fără îndoială că Dodo făcea parte din menajeria împăratului Rudolf al II-lea. Savery este primul care îl pictează pe Dodo. Tabloul din 1630 (fig. 1) este un adevărat portret, aproape în mărime naturală. În alte pânze îl vedem alături de alte păsări și animale, un amestec imposibil în realitate: cai, căprioare, vaci, struți, raţe, gâște, rândunici, păuni (fig. 3).
Roelant Savery, Orfeu încântă animalele cu muzica sa, 1627, © Mauritshuis
Tabloul meu preferat din expoziție, unde apare un cap de Dodo, este o pictură pe lemn de numai 17,5 × 26,7 cm, mai mică decât un A4, recent descoperită: Ispita Sfântului Anton, din 1610 (fig. 4).
Roelant Savery, Ispita Sfântului Anton, 1610, © colecție privată
Detaliile din această compoziție aduc aminte de lumea fantezistă plină de monștri a lui Jeroen Bosch. Savery folosește aici doar capul păsării Dodo, anexat unui crevete. Este cea mai timpurie imagine a lui Dodo din opera lui Savery.
Mult timp s-a crezut că pasărea de pe insula Mauritius arată exact cum a pictat-o artistul olandez: dolofană, ca o jucărie de pluș. Pe baza unor fosile descoperite pe insula Mauritius în secolul al XIX-lea, cercetătorii au putut face o reconstrucție, care oferă o imagine mai suplă a păsării care nu putea să zboare. Pentru Dodo cel dolofan, lui Savery cel mai probabil i-a fost model o pasăre împăiată aflată în colecția împăratului Rudolf al II-lea.
Notă: Expoziția de la Mauritshuis rămâne deschisă până pe 20 mai 2024.
Autor: Claudia Marcu
Editare: Mihaela Niţă
