„Dacă pierdem legătura cu natura, ne smintim” – Alin Ușeriu despre Via Transilvanica și ospitalitatea rurală

În Orașul vorbește, Daria Ghiu dialoghează cu Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, despre Via Transilvanica, traseul care a reinventat drumeția culturală în România și care intră acum într-o nouă etapă, asumându-și rolul de laborator de inovație în arhitectura rurală.

La Brașov, va fi prezentat mâine primul „Modul de Găzduire pe Via Transilvanica” – un prototip gândit de arhitectul Dorin Ștefan împreună cu echipa Via Transilvanica și constructorii de la Inginerie Creativă.

Modulul propune o reinterpretare a ospitalității rurale, bazată pe sustenabilitate, economie locală, design contemporan și respect pentru patrimoniu.

Anul acesta, Alin a parcurs Via Transilvanica dus-întors în 141 de zile, iar fratele său, maratonistul Tibi Ușeriu, a alergat de la Roma la Drobeta – amândoi încercând să crească în jurul traseului comunitatea formată din donatori, oameni care au grijă de Via și drumeți.

Pentru Alin Ușeriu, fiecare pas înseamnă mai mult decât distanță:

„Această călătorie miraculoasă trece și prin problemele pe care le avem noi – de mediu, sociale, educaționale.”

Proiectul nu e doar un traseu turistic, ci un adevărat laborator de inovație în ospitalitate: prin noile module de găzduire, drumeții pot fi primiți aproape oriunde pe traseu, iar comunitățile rurale primesc un sprijin real și sustenabil.

„Valorile totdeauna sunt păstrate de oameni mulți, altfel nu sunt valori”, subliniază Ușeriu.

Traseul devine o poartă către cultura rurală românească, menținând vii tradițiile și legătura cu natura:

„Distanța dintre rural și urban este enormă, este periculoasă”, spune Alin Ușeriu, chiar dacă există zone în care viața rurală e mai bună decât cea urbană: case frumoase, apă mai ieftină, lemn de foc, dar pe care „hemoragia de populație din ultimii 30 de ani le-a lăsat aproape pustii”.

Pentru Ușeriu, Via Transilvanica nu e doar un traseu turistic:

„Este un proiect social curat… absolut obligatoriu să mergem în această zonă rurală, care este pe cale de dispariție. Această fereastră rămâne deschisă doar cât avem interesul să ne uităm.”

ADN-ul identitar al comunităților se află acolo, iar pierderea lui ar fi ireversibilă:

„Gospodăria rurală care s-a dezvoltat sau a supraviețuit câteva sute de ani este depozitul nostru identitar. Odată ce oamenii dispar, odată ce animalele dispar, totul se transformă într-o sălbăticie – și este foarte greu de recuperat.”

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.

Ascultă și: „Reprezentarea artistică a iei este o formă de propagandă” — Erwin Kessler despre ia ridicată la rang de „drapel național”