Istoria scrisă pe chipuri: Cum a modelat Bucureștiul generațiile trecute și prezente

Cum ne influențează orașul și cum se schimbă fizionomia urbană de-a lungul generațiilor? Istoricul Adrian Majuru ne oferă o incursiune fascinantă în trecutul și prezentul Bucureștiului prin prisma antropologiei urbane, pornind de la recenta sa carte, Antropologie și morfologie în studiul fizionomiei urbane, publicată de Editura Oscar Print. Această lucrare explorează impactul orașului asupra oamenilor și invers, modul în care comunitățile se transformă în timp. Bucureștiul, orașul de referință al studiului, este analizat în profunzime prin lentila antropologiei urbane.

„Este o carte dedicată orașului, dar Bucureștiul este un studiu de caz, pentru că de aici am putut avea informația și am putut construi demersul meu”, explică Adrian Majuru în dialog cu Daria Ghiu.

Conceptul de fizionomie urbană analizează relația dintre trăsăturile sociale, profesionale și istorice ale unui oraș și impactul acestora asupra locuitorilor săi. Adrian Majuru explică faptul că orașele trec prin schimbări profunde, care pot fi citite în expresiile oamenilor.

„Amprentele sociale, culturale, ceea ce consumi pe măsură ce te pregătești profesional, dar apoi și amprenta profesională, locul unde stai o bună parte din viața ta ca manieră de reprezentare socială și a ceea ce tu faci pentru a-ți câștiga existența și pentru a te putea dezvolta, toate aceste lucruri, odată cu vârsta care înaintează, amprentează fizonomia noastră.”

Analizând fotografii istorice și comparându-le cu cele din prezent, se pot observa schimbările radicale suferite de societate.

„Pentru cei pasionați de explorarea acestui domeniu fascinant al studiului fizionomiei urbane – adică a ceea ce se întâmplă în interiorul zidurilor unui oraș –, fractura devine vizibilă dacă priviți, ca într-o oglindă, fotografii cu portrete interbelice alăturate unor imagini din anii ’70 sau ’80, surprinse în acelaș oraș, oriunde în România.”

Trecutul lasă urme vizibile, dar prezentul adaugă noi provocări. Adrian Majuru atrage atenția asupra conceptului de fizionomie fluidă, influențată de nomadismul virtual și de inteligența artificială.

„Am abordat și o problemă aflată în desfășurare, legată de chipul tăinuit și de fizionomiile fluide, ascunse în nomadismul virtual, unde îți poți crea un avatar și adopta o altă reprezentare. (…) Totuși, pe termen scurt și mediu, fizionomiile fluide și cele modificate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot defini caractere și nu pot oferi un conținut comportamental autentic, ci doar unul de interfață, cel puțin în acest moment al istoriei pe care îl trăim.”

Cartea lui Adrian Majuru include și un album impresionant de imagini, de la picturi din secolul al XIX-lea până la fotografii contemporane, reflectând schimbările fizionomiei urbane. Un exemplu elocvent este comparația între un portret din 1866 al unui profesor de matematică și o fotografie a mulțimii de la metroul Pipera din anii 2010.

„La final este un album care pornește din 1850 și se duce până în prezent, tocmai pe ideea de a vedea mecanismele sociale și culturale care au modificat competențe, atitudini, mersul pe stradă, dar și fizonimii.”

Lansarea va avea loc pe data de 7 mai 2025, la Casa Filipescu-Cesianu a Muzeului Municipiului București.

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.