Maria Duda, curatoare Street Delivery: „Fiecare generație are o altă raportare la oraș, iar mediul virtual influențează acest raport"

Street Delivery este o platformă care, de 19 ani, aduce laolaltă inițiative civice, artă urbană și proiecte creative pentru a transforma spațiul public din București și alte 10 orașe din România.

Din 2006, evenimentul redă străzile locuitorilor, promovând mersul pe jos și interacțiunea directă, în loc de aglomerația rutieră. În fiecare an, străzi importante devin temporar accesibile pietonilor, oferind un cadru pentru idei și proiecte comunitare.

Ediția din 2024, desfășurată între 4 și 6 octombrie pe strada Arthur Verona, invită Generația Z să fie co-creatori ai evenimentului și are ca temă centrală anti-depărtarea, reflectând impactul pandemiei asupra tinerilor, în special în formarea identității și relațiilor lor cu orașul.

Daria Ghiu a vorbit despre acest eveniment, în cadrul emisiunii Orașul vorbește, cu Maria Duda, curatoarea ediției.

„Manifestul anti-depărtare a pornit de la colaboratorii noștri din acest an, cei de la «Gen, știri», care este platforma de știri pentru Generația Z. Teodor Tița a scris o poezie despre anti-depărtare, pe care noi am țesut-o, ținând cont de faptul că perioada pandemiei și de auto-izolare a impactat enorm această generație, care în momentul respectiv își contura identitatea, dar și legăturile afective, atât în relațiile cu colegii, dar și cu orașul.”

Rolul periferiei în viața cotidiană a tinerilor este, de asemenea, foarte important, mulți dintre aceștia crescând în casele visurilor părinților lor, aflate în afara centrului orașului, și devenind dependenți de mobilitatea părinților pentru a se deplasa.Street Delivery 2024 pune accent pe dialogul între generații, explorând cum noile generații se raportează la oraș și la celelalte generații.

„Am avut intervenții alături de elevi de liceu care ne povesteau pe de-o parte că visul lor este ca la 18 ani să-și ia carnetul auto și al doilea lucru, care mi s-a părut că e de fapt o metodă de autoregenerare a relației cu orașul, e că se grupau în jurul colegilor care mai aveau un bunic, o bunică care locuia în centru. Și se făceau astfel un fel de șezătoare sau rămâneri nocturne pentru a putea să se bucure de oraș, să-l exploreze și a doua zi să se ducă direct la școală.”

Evenimentul a implicat tinerii prin două modalități: un apel de proiecte, care a cerut fie includerea unor membri din Generația Z, fie abordarea problemelor acestei generații, și un chestionar public, prin care li s-a solicitat să își exprime viziunea despre orașul ideal și să adreseze o întrebare Primarului General.