Monica Jitariuc: „Fact checking-ul este o armă împotriva naivității și a dezinformării”

Rețelele sociale prioritizează convingerea, nu informarea, amplificând conținutul care generează interacțiuni, adesea în detrimentul adevărului. Identificarea știrilor false se face prin observarea titlurilor senzaționaliste, a surselor vagi, a erorilor gramaticale și a imaginilor scoase din context. Instrumentele precum TinEye, Google Fact Check Tools și Whois ajută la verificarea informațiilor.

Monica Jitariuc a discutat cu Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește despre responsabilitatea în spațiul online, cu accent pe fact-checking și navigarea între adevăr și manipulare pe rețelele sociale.

Fact-checking-ul este un proces esențial pentru verificarea informațiilor, menit să combată manipularea și dezinformarea. Monica Jitariuc îl compară cu o piață publică aglomerată, unde fiecare promovează propriile opinii. Într-un astfel de context, fact-checking-ul devine o armă împotriva naivității și a dezinformării.

“E ca și atunci când te duci într-o piață publică și ai mii de oameni și toți îți arată un poster, toți îți zic <uite ce cred eu, uite ce cred eu, uite ce cred eu, uite ce cred eu>. Oare o să-i crezi pe toți? Nu, o să fii precaut pentru că sunt oameni pe care nu-i cunoști, care pot avea interese. Aici intervine fact checking-ul. Fact checking-ul este un proces care are drept scop verificarea informațiilor pentru a vedea dacă sunt adevărate, precise sau autentice. Asta ne ajută să evaluăm critic ceea ce se întâmplă în spațiul informațional, în spațiul mediatic.”

Monica Jitariuc a recomandat mai multe instrumente și platforme de fact-checking: Factual.ro, o platformă locală care verifică declarațiile publice, inclusiv ale politicienilor; TinEye, un instrument pentru verificarea imaginilor, care permite utilizatorilor să determine originea și contextul acestora; Misreport, un newsletter românesc care identifică informațiile false și le demontează; Google Fact Checking, disponibil inclusiv pentru România, ajută utilizatorii să verifice dacă articolele au fost analizate.

Aceasta a atras atenția asupra caracterului manipulator al rețelelor sociale, create inițial pentru comerț, dar utilizate acum și pentru distribuirea ideilor. Algoritmii rețelelor sociale nu prioritizează adevărul, ci căutarea click-urilor, ceea ce face ca informațiile să fie adesea inexacte sau scoase din context.

“La un moment dat am citit o știre într-un ziar local unde scria: <află cum s-a sinucis Mihaela Rădulescu>. Și când citeai știrea, aflai că Mihaela Rădulescu era numele pe care o doamnă din Botoșani l-a dat pisicii ei și pisica s-a aruncat de la etaj. Ea, de altfel, a supraviețuit. Impactul este oribil, dar asta se întâmplă zi de zi cu foarte multe informații.”

Manipularea în online se bazează pe factori precum lipsa timpului pentru verificarea informațiilor, naivitatea și credulitatea utilizatorilor, frica indusă de știrile despre război, crize politice sau catastrofe naturale, curiozitatea morbida, exploatată prin știri, despre moarte sau scandaluri.

Câteva recomandări pentru utilizatorii online ar fi să aleagă surse de încredere și să verifice informațiile din mai multe surse, să verifice titlurile, imaginile și conținutul articolelor, să raporteze informațiile false utilizând platforme precum cele oferite de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (mcid.gov.ro/nofake).

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.