Orașul care m-a făcut. Regizorul Corneliu Porumboiu despre Vaslui: ’’Chiar dacă nu prea mă mai regăsesc în el, orașul în sine face parte din construcția mea’’

Vasluiul este un oraș mic, liniștit și curat, dar foarte sărac din punct de vedere cultural, crede regizorul și scenaristul Corneliu Porumboiu. Cu toate că la 18 ani a știut că vrea să îl părăsească, Vasluiul este orașul care l-a influențat foarte mult în formarea sa ca om, este orașul pe care îl poartă nu doar în amintiri, ci și în proiectele sale cinematografice, premiate la nivel internațional. A transpus pe marele ecran multe povești inspirate din oraș, printre care A fost sau n-a fost?, Polițist, adjectiv, Fotbal Infinit și altele. L-a făcut așadar cunoscut peste mări și țări, nu doar cu numele, ci și cu imagini filmate acolo și difuzate în săli de cinema din toată lumea. Viața sa este împărțită în prezent între Franța, București și alte orașe ale lumii, așa că ajunge rar la Vaslui, însă cu familia și prietenii apropiați care locuiesc acolo mărturisește că a reușit să păstreze legături foarte strânse.

’’Poate nu într-un mod explicit sau evident, dar tipul de comunitate în care te-ai format continuă să funcționeze la un nivel mai subtil, poate inconștient în alegerile pe care le faci. Alegerea personajelor marginale din filmele mele cu siguranță a fost influențată de oraș în sine și de copilărie, dar și un anumit tip de umor’’ - regizorul și scenaristul Corneliu Porumboiu.

Cum a fost să devină cetățean de onoare al orașului Vaslui chiar la început de carieră? Cât de tolerant este la glumele despre Vaslui? Cum a fost viața de vasluian pe străzile din București? Are sau nu are ceva de spus Vasluiul în proiectul său cinematografic la care lucrează în prezent, în Franța?

Interviu realizat de Andra Petrariu.

Prin rubrica "Orașul care m-a făcut" aflăm de la oameni de soi din România ce legătură mai au cu orașele în care s-au născut – fie că le-au îndrăgit sau nu, fie că încă le locuiesc sau nu. Facem plimbări sonore nostalgice și subiective prin orașele care i-au format… întâi de toate, ca oameni. Le vizităm cu răbdare și curiozitate, ne întrebăm dacă simțim sau nu la fel, ne gândim desigur la orașele noastre și la felul în care le-am perceput și… ne-au făcut. Descoperim astfel cum poate contribui un oraș la felul nostru de a fi, prin ceea ce ne oferă cultural, geografic, economic și, mai ales, comunitar.