Yolanda Crețescu: “Abuzul emoțional subminează încrederea în sine”

Relațiile interumane sunt esențiale pentru bunăstarea noastră emoțională, dar uneori, fără să ne dăm seama, putem deveni victime ale abuzului emoțional. Orașul vorbește despre acest subiect sensibil cu psihoterapeuta Yolanda Crețescu, care ne-a ajutat să înțelegem cum se manifestă aceste forme subtile de abuz și cum le putem recunoaște.

„Abuzul emoțional este un tipar de violență psihologică, comportamente repetitive, intenționate sau inconștiente, care au ca rezultat subminarea încrederii în sine, uneori chiar a demnității sau a stării emoționale a unei persoane”, explică Yolanda Crețescu în dialog cu Daria Ghiu.

Spre deosebire de abuzul fizic, care lasă urme vizibile, abuzul emoțional acționează subtil, prin cuvinte, comportamente și atitudini ce subminează stima de sine și siguranța emoțională a unei persoane.

Un aspect esențial al abuzului emoțional este manipularea. Persoana abuzivă poate folosi critica constantă, umilirea, amenințările sau ignorarea sentimentelor celuilalt pentru a obține control asupra acestuia. În multe cazuri, victima ajunge să se îndoiască de propria percepție și să creadă că este responsabilă pentru tratamentul pe care îl primește.

„Când vorbim de subtilitatea abuzului emoțional, ne referim la nevoia de control, neglijarea emoțională, atacuri verbale și, mai ales, non-verbale: ignorarea, sarcasmul, critica excesivă sau umilirea. Caracteristicile cheie sunt subtilitatea, impactul profund – care face relația extrem de dificilă – și ciclicitatea, deoarece aceste comportamente nu sunt incidente izolate, ci se repetă în mod constant. Deseori sunt camuflate sub pretexte precum am glumit sau îți vreau doar binele”, explică Yolanda Crețescu.

Copiii care cresc într-un mediu abuziv din punct de vedere emoțional pot dezvolta probleme de încredere, anxietate și dificultăți în relațiile interpersonale. Expunerea constantă la un climat de tensiune și nesiguranță poate influența negativ dezvoltarea lor emoțională și cognitivă.

„Câți dintre noi nu am experimentat ignorarea sau minimizarea propriilor sentimente? Nu plânge pentru nimic. Nu contează. N-a fost mare lucru. Sau comparațiile constante: De ce nu ești ca sora ta? De ce nu poți fi ca fratele tău? Un alt exemplu este iubirea condiționată – acea afectivitate oferită copilului doar când se conformează: Uite ce mult te iubește mami când ești cuminte”.

În cupluri, unul dintre cele mai comune tipare de abuz este controlul financiar. „Cine are banii, face regula”, explică Yolanda Crețescu. Alte forme includ: luarea deciziilor fără consultare; restricționarea accesului la bani ca formă de manipulare; comunicarea pasiv-agresivă prin remarci precum „Fă ce vrei tu!” spuse pe un ton disprețuitor.

Primul pas pentru a ieși dintr-o astfel de dinamică este conștientizarea. Dacă observi că te simți frecvent neimportant, manipulat sau controlat într-o relație, este posibil să fii victima unui abuz emoțional. Căutarea sprijinului unui specialist, stabilirea unor limite clare și recăpătarea autonomiei sunt pași esențiali pentru o viață emoțională sănătoasă.

Interviu realizat de Daria Ghiu în cadrul emisiunii Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.