REConCHILLiant cu Daniela Rei Vişan şi domnul Profesor Dragoş Bumbăcea

Duminică 8 decembrie 2024 de la ora 18.00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu domnul doctor Dragoş Bumbăcea Profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, Şeful Clinicii de Pneumologie şi Terapie Acută Respiratorie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias.

Vom difuza cea de a doua parte a interviului focalizat asupra astmului bronşic, o suferinţă cronică ce afectează peste 260 de milioane de persoane la nivelul întregii lumi. După cum am precizat şi săptămâna trecută, în România se estimează că aproximativ 4.1 % din populaţia ţării, adică peste 800.000 de persoane au această boală cu o componentă genetică dovedită.

Vă reamintim faptul că astmul bronşic este descris de patru simptome relevante: respiraţia îngreunată ( dispnee), wheezing ( zgomot caracteristic pe expir), tuse şi senzaţie de constricţie toracică.

Pentru a preveni modificările morfologice şi fiziologice de la nivelul plămânilor caracteristice astmului bronşic, este necesară administrarea zilnică a unor preparate inhalatorii cu cortizon sau cu substanţe bronhodilatatoare. Tehnica administrării acestor substanţe ar trebui reevaluată periodic de personalul medical care monitorizează aceşti pacienţi.

Întrucât mulţi dintre ei sunt îngrijoraţi de efectele adverse ale acestor produse farmacologice, l-am rugat pe domnul Profesor Dragoş Bumbăcea să ne explice care sunt efectele adverse ale administrării acestora şi mai ales cum pot fi prevenite sau diminuate aceste fenomene nedorite.

Un semnal important în favoarea utilizării acestui tip de tratament este lansat chiar de medicii pneumologi. Conform datelor furnizate de societăţile profesioniste de pneumologie, administrarea pe termen lung a preparatelor inhalatorii cu cortizon reduc cu 50% numărul exacerbărilor astmatice.

Subţierea oaselor, creşterea vulnerabilităţii faţă de infecţii, dar şi riscul de glaucom sau cataractă este mult mai diminuat în cazul preparatelor inhalatorii, ce acţionează ţintit asupra căilor respiratorii, comparativ cu tratamentul cronic administrat pe cale orală.

Un alt subiect important pe care vi-l propunem este legat de interacţiunile medicamentoase ce pot să apară la pacienţii astmatici care asociază şi boli cardiovasculare ce ar necesita administrarea de substanţe beta-blocante. Colaborarea dintre pneumolog şi cardiolog asigură adoptarea unei scheme terapeutice personalizate, în funcţie de comorbidităţile fiecăruia. Un exemplu relevant este legat de apariţia tahicardiei sau a palpitaţiilor ulterior administrării medicaţiei bronhodilatatoare de lungă durată la persoanele cu un anumit profil cardiologic.

O atenţie deosebită trebuie acordată astmul bronşic profesional, suferinţă provocată de anumite substanţe prezente la locul de muncă. Depistat precoce pot fi adoptate anumite măsuri suplimentare ce pot opri evoluţia şi complicarea bolii.

Familiile persoanelor cu astm bronşic ar trebui să cunoască câteva norme de igienă care scad riscul apariţiei exacerbărilor astmatice. Evitarea fumatului reprezintă un element esenţial în acest sens.

Care este impactul stresului emoţional şi al infecţiilor asupra evoluţiei unui bolnav cu astm, cum putem proteja aceste persoane în viaţa de zi cu zi şi care este impactul poluării asupra acestora veţi putea afla în cadrul ediţiei de duminică 8 decembrie 2024 a emisiunii REConCHILLiant.

Realizator Daniela Rei Vişan,