REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan și invitații săi
06 Noiembrie 2022, 07:52
Duminică 6 noiembrie 2022 de la ora 18,00 vă propunem la Radio România Cultural o întâlnire cu doamna doctor Simona Ruță, Profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, Prorector pentru cercetare științifică la UMF, șef al disciplinei de Virusologie, șef departament Viroze emergente la Institutul de Virusologie ” Ștefan S.Nicolau ” și doamna doctor Marina Oțelea, Conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, Președinte al Societății Române de Medicina Muncii.
Cea de a XV-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie desfășurată la București în perioada 3-5 noiembrie a fost punctul de plecare al dialogului cu doamna doctor Simona Ruță. Cele trei teme în jurul cărora s-au construit comunicările din cadrul conferinței au fost: emergența rezistenței la antimicrobiene (AMR) și infecțiile asociate asistenței medicale ( IAAM), bolile prevenibile prin vaccinare precum și bolile emergente și reemergente. Cu acest prilej au fost prezentate și ghidurile de bună practică pentru controlul AMR și IAAM.
După cum subliniază doamna doctor Simona Ruță, infecțiile nosocomiale cresc mortalitatea, costurile și durata spitalizării, înrăutățesc evoluția bolii, pun o presiune extrem de mare asupra personalului medical dar și asupra pacienților și a familiilor acestora. Acest tip de infecții asociate actului medical există pretutindeni în lume, fiind raportate cifre variabile legate de răspândirea acestora, în funcție de nivelul de dezvoltare al sistemului sanitar, de diagnosticarea și raportarea corectă a acestora. În România există o subraportare a IAAM datorită subdiagnosticării dar și unui anumit grad de reticență administrativă. Dacă ar exista un sistem național de supraveghere al acestor boli ar putea fi realizată o cartografiere extrem de utilă în vederea combaterii acestora, subliniază doamna doctor Simona Ruță. Prin intermediul ghidurilor de bună practică prezentate la această conferință în vederea prevenirii IAAM vor fi puse la dispoziția medicilor informații importante despre tipurile de produse biologice care trebuie recoltate, metodele optime de identificare a microorganismelor, metodele optime de testare a sensibilității la antibiotice precum și indicații foarte clare privind alegerea corectă a antibioticelor. Să nu uităm că antibioticele se prescriu doar în anumite situații, pe o durată bine definită și într-un anumit moment din evoluția bolii. Utilizarea incorectă a acestora, dozajul sau durata nepotrivită pot duce la apariția rezistenței la antibiotice, fenomen ce va creea multiple probleme atât medicilor cât și pacienților.
Tot în cadrul ediției de duminică 6 noiembrie a emisiunii REConCHILLiant am discutat despre reticența populației din România față de vaccinare și despre consecințele acestui tip de mentalitate. Vehicularea prin social media a unor opinii pseudoștiințifice, în special în perioada pandemiei cu virusul SARS-COV-2 a avut un impact important asupra ratei de acoperire vaccinală pentru bolile copilăriei, respectiv asupra vaccinărăii împotriva poliomielitei, difteriei, tusei convulsive, tuberculozei, hepatitei B, rubeolei, rujeolei și oreionului. Migrațiile populaționale masive generate de războiul din Ucraina pot determina focare de boală importante, vulnerabilizând un procent populațional semnificativ.
***
În contextul demarării Planului Național de Combatere a Cancerului o temă cu impact puternic asupra populației, dar mai puțin cunoscută publicului, este legată de depistarea cancerelor profesionale. Am discutat cu doamna doctor Marina Oțelea, Conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București despre dificultățile care pot să apară în monitorizarea și diagnosticarea potențialilor pacienți cu boli profesioanale mai ales după ce aceștia și-au schimbat locul de muncă. Modificarea proceselor de producție, închiderea multor unități în care s-au folosit substanțe carcinogenetice, inexistența unor date arhivate privind substanțele cu care s-a lucrat sunt doar câteva elemente care împovărează procesul de supraveghere a persoanelor expuse.
Existența unui registru național al persoanelor expuse la agenți cancerigeni ar putea ușura monitorizarea persoanelor care au lucrat în astfel de medii și ar putea grăbi diagnosticul. Implicarea directă a medicilor de medicina muncii familiarizați cu aceste informații legate de bolile profesionale și factorii de risc profesionali ar economisi numeroase resurse medicale și financiare și ar salva mii de vieți omenești.
