Cătălin Dorian Florescu: „Eu văd scrisul ca pe un fel de dans între mine și text”

Cătălin Dorian Florescu a explicat în interviul acordat Ancăi Mateescu pentru Revista Literară cum Foișorul de Foc a devenit un element central în cel de-al șaptelea roman al său, Turnul Focului, roman apărut recent la Editura Humanitas, în traducerea Marianei Bărbulescu. Autorul povestește despre procesul său de documentare, care poate dura ani de zile, și despre cum, aflat la București pentru o altă idee de roman, a fost atras de acest simbol arhitectural.

“Mă găseam la București pentru altceva, eram îndrăgostit de altă idee. Pentru că ăsta e actul creativ, te îndrăgostești de anumite idei, de anumite teme.(…) Cu mașina fiind, am dat de Turnul de Foc, Foișorul care probabil pe bucureșteni îi enervează groaznic, pentru că se învârt în jurul lui, iar pe timpuri, când încă nu era restaurat, nici nu arăta prea bine. Am știut imediat că m-am îndrăgostit de ceva nou.”

Acțiunea romanului începe în 1892, odată cu construirea Foișorului de Foc, și se întinde până la Revoluția din 1989, având în centrul său un personaj narator în vârstă, care rememorează poveștile familiei sale pe parcursul a cinci generații.

Scriitorul a subliniat importanța primei fraze din roman, pe care o vede ca o deschidere la șah, stabilind tonul și direcția textului.

“Înainte, pagina e albă, te poate bloca acel alb absolut, după care, cu prima propoziție, prima frază, textul primește un fel de viață, de realitate.”

Documentarea pentru roman a implicat plimbări prin București alături de un taximetrist, pentru a înțelege transformările și complexitatea orașului, care a devenit, astfel, un protagonist al cărții.

Cătălin Dorian Florescu, născut la Timișoara în 1967, trăiește în Elveția, de la vârsta de 15 ani, și scrie în limba germană. A studiat psihologia și psihopatologia la Zürich, specializându-se în terapia Gestalt, și a lucrat ca psiholog într-un centru de reabilitare pentru dependenți de droguri. Din 2001, este scriitor liber-profesionist, publicând romane precum Vremea minunilor (2001), Scurtul drum spre casă (2002), Maseurul orb (2006), Zaira (2008), Jacob se hotărăște să iubească (2011), Bărbatul care aduce fericirea (2016) și volumul de povestiri În buricul pământului (2019).

Citește și Sean Cotter: “Totul pentru mine a început de la Blaga, de la filosofia culturii”