Texte şi pretexte: Adevărul în presă, adevărul în cunoaştere. Invitat: istoricul Alexandru Mamina

„Problematica tipurilor – desemnate ca atare drept modele de analiză ştiinţifică – are o istorie deja destul de veche, începînd cu prima jumatate a secolului al XIX-lea. Ea corespunde, sub raport epistemologic, preocupării de a lărgi, rafina şi consolida totodată metoda de interpretare ştiinţifică, mai ales în domeniul ştiinţelor sociale (sau ale comprehensiunii – pentru a prelua terminologia diltheyană). În zona socialului cunoaşterea prin experiment nu se aplică, rămâne numai observaţia, înregistrarea cantitativă a faptelor, care nu conduce însă la o cunoaştere de factură ştiinţifică, aşadar calitativă, resemnificînd realul, ci numai la o formă de cunoştinţă empirică. În consecinţă, în ştiinţele sociale s-a impus necesitatea teoretizării, ca o condiţie pentru ca ele să-şi confirme statutul gnoseologic. Era, de altfel, şi o necesitate de eficienţă analitică („instrumentală”), în măsură în care teoretizarea putea interveni nu doar ca o concluzie resemnificatoare a materialului, dar şi ca bază pentru o cercetare ulterioară.”(Alexandru Mamina)

Invitatul ediţiei emisiunii Texte şi pretexte din 18 februarie 2023, este istoricul Alexandru Mamina, autorul unor cărţi foarte aplicate din acest orizont de interes intelectual, precum Morfologia protestului cultural, Cunoaştere şi creaţie, Capitalism şi democraţie, Marxismul occidental şi marxismul oriental, Redefinirea identităţii, Social democraţie şi cultură. Domnia sa ne va ajuta să înţelegem modificările de structură în ceea ce priveşte aproximarea adevărului în discursul jurnalistic în perioada din urmă, dar şi în domeniul cunoaşterii din aria ştiinţelor umane, acolo unde operăm cu un concept al „cunoaşterii slabe”, interpretative şi noncantitative.

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre ilustrul savant italian Galileo Galilei, dar şi despre marele istoric francez Edgar Quinet.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: la 18 februarie 1883 se năştea la Heraklion, în Creta, unul dintre cei mai mari scriitori pe care i-a dat Elada. A fost bun prieten cu Panait Istrati, a fost propus de cîteva ori la Premiul Nobel, dar nu l-a primit, ca orice scriitor care se respectă, iar audienţa scrierilor sale în patria mumă nu a fost foarte mare, semn că nimeni nu e profet în propria-i ţară. Printre cadoperele sale se numără romanele Alexis Zorba, Hristos răstignit a doua, Căpitan Mihalis, Sărăcuţul lui Dumnezeu, Toda Raba şi Ultima ispită a lui Hristos, fără să uităm de jurnalul său, Raport către El Greco.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu va aborda succesul tenismenului chinez Yibing Yu în turneul de la Dallas.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta Angajarea, cu actorii Liliana Pană şi Valentin Teodosiu.