Texte şi pretexte -Teoria conspiraţiei: realităţi şi fabulaţii. Invitat: istoricul Alexandru Mamina

„Teoriile conspiraţiei există pentru că există şi conspiraţii”. (Ray Bradbury)

În ediţia de sîmbătă, 25 mai 2024, a emisiunii Texte şi pretexte, ne propunem, prieteni, să discutăm cu doctorul în istorie şi cercetătorul din cadrul Institutului „Nicolae Iorga” de pe lîngă Academia Română, un autor eminent şi foarte harnic, dar şi o minte lucidă, Alexandru Mamina, despre ce înseamnă de fapt teoria conspiraţiei, despre tipologia acesteia şi relaţia sa fie cu realitatea faptică, istorică şi demonstrabilă prin documente şi acţiuni concrete, fie cu realitatea lăuntrică a minţii, banală proiecţie cu un grad mai mărunt sau mai ridicat de morbiditate. Căci una este să discuţi despre complotul de la Idele lui Marte, în urma căruia a fost asasinat Iulius Cezar, şi alta să invoci legiunile de ET mici şi verzi care ţi-au cotropit grădina sau, după caz, scara de bloc din cartierul Militari. De prima situaţie se ocupă istoricii, detectivii, medicii legişti, analiştii militari şi psihologii, de cea secundă psihiatrii şi neurologii. Dar de aici şi pînă a la a dispreţui cu suficientă aroganţă pe cei care descoperă şi argumentează iniţial existenţa unor legături logice între faptele politico-istorice, iar ulterior îşi văd confirmate alegaţiile ipotetice prin acumularea de fapte nu doar credibile, ci şi reale – este o cale nedrept de lungă. Credinţa fanatică în supremaţia coincidenţei şi a universalei întîmplări sînt mărci ale unor inteligenţe limitate...

Răzvan Dolea, la rubrica Memoria între ghilimele, ne va vorbi despre doi mari revoluţionari, românul Tudor Vladimirescu şi bulgarul Hristo Botev.

Fireşte, Concursul ediţiei face trimitere la un moment important al istoriei literaturii universale: la 25 mai 1803 vedea lumina zilei la Boston în Statele Unite un mare poet şi gînditor american. A fost considerat unul dintre iniţiatorii mişcării transcendentaliste şi fu un apropiat al scriitoriilor Nathaniel Hawthorne şi Henry David Thoreau, cu care împărtăşea scepticismul religios şi profunda dragoste pentru natură, simplitate şi individualism. Autorul nostru s-a ilustrat mai cu seamă prin volumele sale de Eseuri, scrise într-un stil cam greoi şi destul de prolix, compensînd însă prin excepţionalul talent retoric. A fost influenţat de lectura Vedelor hinduse şi de Eseurile lui Montaigne.

La rubrica intitulată Conexiuni, Georgeta Drăghici ne vorbeşte despre cele mai noi evenimente literare din Franţa.

În spaţiul rubricii Respiro sportiv Valentin Protopopescu analizează meciul din primul tur al Roland Garrosului dintre Sacha Zverev, favorit 4, şi Rafael Nadal, probabil ultima apariţie a ibericului la Porte d’Auteuil.

În cadrul rubricii Ora veselă vă invităm să ascultaţi un celebru moment umoristic din „Arhiva de Aur” a SRR, sceneta Negustoria lui Mardare interpretată de Silviu Stănculescu, Dan Condurache, Adriana Trandafir şi Maria Hudac.