Timpul prezent - Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale cere mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și trei lideri Hamas. Justiție sau politică? | PODCAST

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, solicită mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pentru trei lideri de vârf ai grupării Hamas: Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh. Acuzaţiile vizează crime de război și crime împotriva umanității.

Cum a reacţionat comunitatea internaţională? Ce proceduri trebuie parcurse pentru a se aproba sau a se respinge solicitarea emiterii de mandate de arestare pe numele acestor lideri? Care sunt perspectivele pentru Fâşia Gaza şi Cisiordania? Am întrebat-o pe Raluca Moldovan, conf. la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Cât e act de justiţie şi cât este o decizie politică în această solicitare?

Raluca Moldovan: „Cred că este o combinaţie a ambilor factori. În cazul cererii de mandate de arestare pentru liderii Hamas sigur că vorbim mult mai mult despre un act de justiţie. Sunt curioasă cum vor reacţiona la această decizie, dacă se va ajunge la mandate de arestare, vocile internaţionale care sprijină, în campusurile americane, inclusiv acţiunile Hamas. În cazul premierului Netanyahu există o componentă politică mai accentuată. Să nu uităm că Israelul a fost statul atacat în 7 octombrie. Iar dacă se vor emite mandate de arestare pentru Netanyahu şi Gallant, acest lucru va crea un precedent extrem de periculos: orice stat care va fi atacat, care va fi agresat de un alt stat sau de un actor nonstatal riscă consecinţe similare precum cele care ar putea fi suportate de Netanyahu. Deci aici trebuie să luăm în calcul şi dreptul unui stat la legitimă apărare în momentul în care este atacat.”

Care sunt următoarele etape, ce proceduri trebuie parcurse pentru a se emite mandate de arestare pe numele acestor lideri?

Raluca Moldovan: „Propunerea va merge la un complet de judecată format din trei judecători. Preşedinta acestui complet este judecătoarea româncă Iulia Motoc, care va decide împreună cu o judecătoare din Mexic şi o judecătoare din Benin. Decizia va fi fie în favoarea emiterii mandatelor de arestare, fie în favoarea respingerii acestei propuneri. Este posibil ca propunerea să fie respinsă pe motive procedurale, mai degrabă decât pe motive de fond. (...) Vorbim despre o chestiune sensibilă şi politizată. Chiar dacă se va adopta decizia de aprobare a mandatelor de arestare, aceasta e foarte greu de dus la îndeplinire. Şi atunci Curtea Penală Internaţională se va găsi într-o situaţie similară cu cea în care a fost când a adoptat mandatul împotriva preşedintelui Putin – o organizaţie care, ca să folosesc o expresie populară, latră şi nu muşcă, adică autoritatea sa este aproape inexistentă pe plan internaţional şi riscă să nu fie luată în serios de mai nimeni. Dacă propunerea este respinsă pe chestiuni procedurale, atunci problema se va stinge cumva de la sine şi reputaţia instituţiei nu va suferi foarte mult.”

21 mai 2024, ora 18.00

Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin

Citește și: Timpul prezent - Iranul în criză: Ce urmează după moartea președintelui Ebrahim Raisi?