Timpul prezent - Securitatea Europei după Conferința de Securitate de la München

Trimisul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la Conferința de Securitate de la München că Europa va fi consultată, dar nu va lua parte la discuțiile despre încheierea războiului din Ucraina.

Aceasta a fost doar una dintre intervențiile intens dezbătute de la evenimentul din capitala bavareză, care s-a desfășurat în perioada 14-16 februarie. Ca reacţie la declaraţia lui Keith Kellogg, preşedintele francez Emmanuel Macron a convocat de urgenţă la Paris o întâlnire între câţiva lideri europeni pentru a discuta despre securitatea Europei și negocierile de pace care se pregătesc în Arabia Saudită între Rusia și SUA.

Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”, a participat ca jurnalist la Conferința de Securitate de la München şi explică principalele idei care se desprind în urma acestui eveniment.

Robert Lupițu: „Securitatea europeană este la o răscruce de drumuri, la un moment de cotitură, asistăm la acele schimbări epocale pe care diverşi analişti şi lideri le invocau încă de acum câţiva ani, din timpul primei administraţii Trump. Avem astăzi acest summit la Paris, convocat de preşedintele Emmanuel Macron ca reacţie la ce s-a întâmplat la Conferința de Securitate de la München. Acolo am asistat la un duel de declaraţii şi partituri diferite în ceea ce priveşte administraţia lui Donald Trump, la primul său descălecat în Europa după instalarea în funcţie, şi Europa. Totul a început cu discursul lui J. D. Vance, a cărui esenţă cred că a fost că americanii au o viziune diferită asupra democraţiei decât o au europenii.”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la Conferința de Securitate de la München despre necesitatea construirii unei armate a Europei, a făcut apel la unitate și solidaritate europeană și a fost ferm în privința discuțiilor despre pace: „Nici o decizie privind Ucraina fără Ucraina, nici o decizie privind Europa fără Europa”. E posibilă în acest moment crearea unei armate a Europei?

Robert Lupițu: „Volodimir Zelenski se comportă de facto ca un lider din Consiliul European. Pare că e un membru al Uniunii Europene. Asta trebuie să fie linia politică şi strategică: el să fie sprijinit ca să aibă cât mai multă forţă în discuţii şi negocieri. Mi-a plăcut semantica lui Zelenski: forţe armate ale Europei – care nu înseamnă armată europeană. Există la nivelul UE acele grupuri tactice de luptă instituite prin poltica de securitate şi apărare comună, din ultimele două, trei decenii. Ele nu sunt active neapărat însă se pot construi forţe comune ale Uniunii Europene. Dar care sunt ale statelor membre. Fac o scurtă precizare: forţele NATO care participă într-un teatru de operaţiuni sunt forţe naţionale care merg sub steag NATO. Nu există armata NATO, apropo de semantică. Ce avem în cadrul NATO şi ne avantajează şi este cel mai important este o structură militară agilă, capabilă şi instruită, ceea ce în cazul UE nu avem. Şi dacă avem forţe armate şi putem construi acest lucru, trebuie să vedem ce facem cu liniile de comandă şi să nu dublăm NATO, evident.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

17 februarie 2025

Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin