Dialoguri senine în timpuri înnegurate – cu Răzvan Dolea şi Valentin Protopopescu
31 January 2021
Izvoare de filosofie: Explorări interdisciplinare asupra conștiinței umane de la filosofie la fizica cuantică
5 February 2021

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: Liber în Europa. Note de călătorie 2014- 2020. Invitat, dl Codruț Constantinescu

 Marți 2 februarie 2021, Radio România Cultural (21.10- 22). Realizator, Dan Manolache

Fără nicio îndoială, anul care a trecut a fost unul atipic, unul în care un minuscul virus nu doar ne-a schimbat viața, ci ne-a făcut să ne gândim altfel la anii trecuți și să valorizăm altfel….normalitatea. Poate că, în multe dintre clipele în care răbdarea părea a fi la limită , am fost ajutați de rememorarea sau chiar retrăirea unor zile fericite, cele ale concediilor petrecute în țară sau în străinătate. Ne-am gândit ca, la acest început de an, să călătorim cu imaginația, timp de 50 de minute, prin Europa, alături de un ghid cultivat și fermecător. Vom răsfoi sonor o carte apărută la sfârșitul lui 2020, la Editura Vremea sub semnătura. Titlul ei, Liber în Europa. Note de călătorie 2014- 2020.

Îi vom sintetiza conținutul folosind chiar cuvintele autorului, invitatul nostru din acesată seară, domnul Codruț Constantinescu: Am îmbinat atât observațiile asupra unor obiceiuri, întâlniri cu alți europeni, cât și descrierea unor locuri minunate din acest mozaic european. Uneori istofricul s-a repezit la castelele și cetățile vizitate, încercând să le recompună istoria. Din această perspectivă, cartea se dorește un mic ghid nepretențios.

Rezultatul este o carte vie care, în opinia mea este departe de a fi un ghid turistic convențional. Ea pare mai degrabă a face parte din familia uneia care mi- a bucurat tinerețea, America ogarului cenușiu, o excelentă carte pe care o datorăm regretatului Romulus Rusan. Așadar vă pot spune că am regăsit subiectivismul unui călător ce compară mereu realitatea cu imagini culese din lecturi sau cu idei preconcepute, care se raportează la ea fără reverențele obișnuite ale ale unui plicticos și conformist narator. Este o lectură care captivează prin prospețimea observațiilor, lipsa de prejudecăți, permanentul spirit critic, faptul că niciodată autorul nu uită că vine din România. Și am enumerat doar câteva dintre calități.

Nu vă vom dezvălui, în detaliu decât „traseul” discuției noastre. Vom poposi mai întâi în Italia. Amintirile pornesc din 1997, de la primele impresii ale unor călători care o priveau „cum au făcut-o probabil primii geto- daci ajunși la Roma (probabil în lanțuri)”. Peste ele se suprapun altele mai recente despre Trieste și asemănarea lui cu Dublinul mijlocită de James Joyce, Despre Florența, veneția sau Arezzo, despre prezența masivă a românilor, despre felul în care patronii unor mici afaceri înțeleg să facă aceeași muncă cu angajații lor. Vom vizita apoi Londra cu muzeele, monumentele și parcurile sale dar și Oxfordul și Cambridgiul, încercând să înțelegem și mentalitate imperială care a determinat, în mare parte, votul pentru Brexit.

Vom trce apoi prin Viena valsului pentru a ne opri mai îndelung în Elada, atât de dragă autorului care ni se adresează spunând că „până la urmă și bucata asta fabuloasă de lume îți aparține și ție deopotrivă ce te poți bucura de ea. Iar acest lucru este bun, nu trebuie stricat, trbuie apreciat. Căci nu-ți dai seama cât de mult ți-a intrat în sânge decât atunci când nu-l mai ai. Oare Elada este un drog? Pentru unii a fost unul spiritual.”

Vom descoperi, ghidați de autor, câteva dintre cele 1200- 6000 de insule care formează arhipelagul grecesc, Thassos, Corfu, sau Lefkada (cea care pe numai 76 Km2 atrăgea anual două milioane de turiști). Îi vom descoperi și pe greci despre care unul dintre ei remarca plin de umor „Noi grecii suntem cel mai talentat popor; este o artă să bei o ceașcă de cafea în patru ore.”

Nu putea lipsi din periplu Bulgaria, cea care, în opinia autorului, ne poate da lecții în privința turismului, cea care, alături de plaje, are locuri minunate ce merită vizitate precum Veliko Târnovo, Nessebarul sau sătucul Arbanasi care are astîzi doar vreă 300 de locuitori dar și o istorie care a atins apogeul în secolul al XVII- lea când negustorii de aici făceau comerț cu orașele transilvane, primeau danii de la domnii fanarioți a Principatelor Române sau adăposteau reprezentanți ai unor mai familii de la noi ce se refugiau din calea răutăților.

O parte importantă a cărții este consacrată călătoiilor în România. Vom vorbi despre impresii dobrogene și ardelene, despre cetățile Carpaților, despre frumusețile munțior noștri, despre….

O carte care ne trezește nostalgia vacanțelor în care bucuria de a descoperi lucruri noi se îmbină cu aceea de a ne descoperi cu surprindere chiar pe….noi.