PORTRET: 125 de ani de la nașterea Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982)
3 May 2021
PORTRET: 200 de ani de la moartea lui Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei
5 May 2021

Idei în nocturnă – Pagini de Istorie: Palatul Mogoșoaia, o oază de frumusețe. Invitat, Mădălina Mirea, șef serviciu Expozitii si Documentare la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești – Mogoșoaia

Hristos a Înviat! Să aveți parte, distinși ascultători ai emisiunii noastre, de sănătate, bucurie și speranță!

Vă propunem în această seară să vizităm „sonor” unul dintre cele mai frumoase palate din România, cel de la Mogoșoaia. Mi-a căzut în mână, cu ceva vreme în urmă, o carte, apărută la Editura AdLibri, care m-a atras mai întâi prin titlul bine ales, „Bucureștii de lângă București”. Deschizând-o am descoperit textele inspirate ale celor doi autori, Viorel Simionescu și Marian Ștefan, care alături de minunate fotografii ne prezintă o adevărată salbă de frumuseți arhitecturale ce înconjoară cel mai mare oraș al țării. Iată doar câteva dintre aceste perle: Căldărușani, Țigănești, Comana, Snagov, Ciorogârla, Cernica și desigur Mogoșoaia, personajul principal al emisiunii din această seară.

Să începem această scurtă prezentare cu… puțină istorie. Totul a început în 1681 când marele postelnic Constantin Brâncoveanu a cumpărat o moșie în suprafață de 1390 de stânjeni cu lac, pădure și teren arabil pe care a purces, în 1688, chiar anul în care a devenit Domn al Țării Românești, la construirea unuia dintre cele mai frumoase clădiri care ni s-a păstrat din vremea sa. Una dintre inscripțiile oe care le putem citi și astăzi mărturisește atașamentul domnitorului pentru acest palat, dar și mândria de a-i fi ctitor: „acest palat den temelie iaste zidit și înfrumusețat de prea luminatul și înălțatul Domn Io Constantin Basarab voievod, dăruit și dat la al doilea fiu, lui Ștefan Brâncoveanu moștenire ohabnică, săvârșind acest frumos lăcaș la anul de la Hs 1702, meseța septemvrie 20.”

Istoria zidirii brâncoveanului este ea însăși o fascinantă poveste. Se știe că la 1714, domnitorul și familia sa au fost ridicați de turci chiar din acest palat și duși la Istanbul unde Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi au fost decapitați. Reședința de la Mogoșoaia a fost atunci jefuită de trupele turcești care, pentru trei ani, l-au transformat în… han. Redat familiei în 1717, a suferit un nou jaf în timpul războiului ruso- turc din 1768-1774. A intrat apoi în proprietatea Bibeștilor, ca dotă din partea Zoei Mavrocordat-Brâncoveanu, soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Acesta și fiul său Ștefan au întreprins ample lucrări de reparații care au fost încheiate abia în 1880. Din păcate acestea i-au alterat aspectul inițial. Aspectul actual al palatului i se datorește celei mai strălucitoare stăpâne a domeniului, prințesei Martha Bibescu, care în perioada 1912-1935 a patronat ample lucrări de restaurare conduse de prestigioșii arhitecți Domenică Rupolo și G.M. Cantacuzino.

                  Vom evoca, desigur, pe parcursul emisiunii, și alte detalii interesante ale istoriei Palatului Mogoșoaia, dar vom stărui asupra înfățișării sale de astăzi. Îi vom vizita încăperile, îi vom admira mozaicurile, vom vorbi despre valoroasele picturi, scoarțe, covoarele, litografii, obiecte de mobilier, dar și despre recipiente specifice din dotarea spițeriilor de secol XIX, toate parte a expoziției permanente și în mare parte provenind din valoroasa colecție de artă „Ioana și Dan Nasta”.

Nu vom „vizita” doar palatul, ci și cuhnia sau vila d’Elchingen construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de Nicolae Bibescu pentru soția sa Helene Ney d’Elchingen, vom admira bisericuța ce se află în apropierea monumentalei intrări în Palat, ne vom „plimba” prin frumosul parc și ne vom opri, firește, la cripta Brâncovenilor.

Vom arunca o privire și serelor transformate de „marele singuratic” în cadru de roman, de altfel Marin Preda și-a găsit sfârșitul chiar la Mogoșoaia.

Vom coborî apoi monumentalele trepte care duc, printr-un labirint vegetal, către lac și vom admira cei doi lei care privesc cu tristețe mută către malul unde proprietari fără gust estetic au clădit, parcă anume, case care să pună și mai mult în evidență, prin contrast, frumusețea ctitoriei brâncovenești.

 Desigur, invitata noastră, ne va înfățișa și evenimentele care dau viață Palatului, expoziții temporare, concerte, lansări de carte, conferințe, tot ce face ca un muzeu să trăiască deopotrivă în vremurile vechi și în cele de astăzi.

Am vizitat în dese rânduri Palatul de la Mogoșoaia, alături de familie, alături de prieteni și de fiecare dată am fost copleșit de farmecul care te învăluie dintru început. Străbătându-i încăperile și ascultând uneori sunetele picurate ale pianului, am avut un singur regret, acela că palatele de la noi nu sunt bântuite de stafii aidoma celor scoțiene. Tare m-aș fi bucurat să o întâlnesc pe Martha Bibescu și să-i mulțumesc pentru darul pe care ni l-a făcut.

Realizator Dan Manolache

Emisiunea Idei în nocturnă – Pagini de Istorie poate fi ascultată marți 4 mai 2021, la Radio România Cultural între orele 21.10 și 22.00.

Fotografiile reproduse au fost preluate de pe site-ul Wikipedia