Ascultă Radio România Cultural Live

Poate fi Știința reprimată, cenzurată, politizată? (p2)

21 Iunie 2020, 18:33

Cronologia
speciei umane, fenomenele inexplicabile sau civilizațiile străvechi sunt
exemple ale unor domenii esențiale pentru umanitate, în care cunoașterea
științifică pare dogmatică.

Stimulii copleșitori ai prezentului
retrag importanța a „marilor întrebări” în ariegarda atenției publice. Domenii
precum cele menționate sunt închise în normalitate și siguranță, iar punerea
lor în discuție pare imposibilă în cercurile științifice. Câteva exemple sunt
ilustrative.

Dezbaterea asupra originii și evoluției omului este imobilizată în apărarea unei istorii liniare, pentru unii neconvingătoare în a explica fie geneza, fie apariția lui Homo Sapiens Sapiens - specie stabilă, rațională, dominatoare a globului.

Topicul are potențial exploziv prin descoperirile arheo-antropologice care ar contrazice linia timpului agreabilă mainstream. Extensia maxim acceptabilă azi a fosilelor Homo (nu Sapiens!) duce în urmă cu circa 200.000 de ani. Controversele sunt generate de: a) interpretările contestabile ale unor resturi fosile - acestea ar fi forțate să se încadreze liniei academice și b) descoperirile (altor resturi fosile) care-l „aruncă” pe Homo înaintea strămoșilor săi (!).

Un sumar al reacțiilor lumii
științifice față de ideile alternative este expus de Michael Cremo - probabil
cel mai consistent contestatar al dogmelor de profil, în lucrările sale Arheologia Interzisă - Istoria ascunsă a
rasei umane
(1993, circa 900 de pagini, coautor Richard Thomson), furibund
contestată de conformiști și Involuția umană (2003) - răspunsurile
adresate criticilor. Ambele cărți au fost mari succese publicistice, inclusiv
în limba română.

Cremo
declara în interviul pentru Erezii
moderne
,acordat în anul 2017:

Există trei tipuri de reacții ale comunității științifice față de munca mea, corespunzătoare, în opinia mea, la trei categorii de oameni de știință. Aș numi un grup „fundamentaliștii materialiști”; ei sunt foarte hotărâți către teoriile curente, mai mult din motive ideologice, decât pur științifice; au convingeri materialiste și, uneori, ateiste. Deci, ei nu agrează munca mea, nu vor să audă de ea și nu vor ca alții să o ia in considerare. Uneori, când am programată o expunere la o universitate, încearcă să obțină anularea acesteia.

Un alt grup este al oamenilor de știință care sunt susținători ai teoriilor acreditate, dar o fac din motive mai mult sau mai puțin științifice. Au minți deschise și doresc să asculte ideile alternative; acesta este un prim pas important, deoarece, pentru schimbarea ideilor, este nevoie ca oamenii de știință să fie receptivi la ideile noi. Astfel de oameni de știință mi-au acceptat propunerile de prezentare a unor referate despre munca mea, în cadrul conferințelor științifice. Astfel, am susținut numeroase prezentări la reuniuni ale Congresului Arheologic Mondial (World Archaeological Congress), Asociației Europene a Arheologilor, (European Association of Archaeologists) și ale altor grupuri științifice. Am fost invitat să fac prezentari la instituții de prestigiu cum ar fi Academia de Științe a Rusiei, Academia de Științe a Bulgariei și altele, incluzând Institutul Regal din Londra – cel mai înalt for științific britanic. Oameni de știință din această categorie m-au invitat să vorbesc la universități pretutindeni în lume și, în unele cazuri, au inclus comunicările mele în publicații, însoțite de cronici ale colegilor de breaslă – așa-numitele „peer reviews”. Nu susțin că ei sunt de acord cu mine, ci consideră că spun ceva ce merită să fie auzit și luat în considerare de membri ai comunității științifice.

Al treilea tip de reacție aparține oamenilor de știință
care sunt de acord cu mine după ce mă ascultă; ei nu sunt mulți, dar este de
așteptat.

Este elocvent că, deși
Michael Cremo nu este om de știință cu
diplomă
, contestările pe această „pedală” au fost relativ puține, tocmai
datorită argumentației, dominant științifice, prezentă în volume.

Între specialiștii prin profesie și merite, se cuvin menționați
doi arheo-antropologi care „și-au jucat diferit cărțile”:

Profesorul Manuel
Dominguez Rodrigo, om de știință spaniol, este doctor în paleo-antropologie
cu asocieri, în timp, la mari universități; o
personalitate a arheologiei contemporane, cercetător al originilor umane în
Etiopia, Kenya, Tanzania și Africa de Sud.

În anul 2015, echipa de arheologi condusă de dr. Dominguez Rodrigo a găsit un os de la deget la Olduvai Gorge, în
Tanzania. După examinarea atentă au concluzionat că este întocmai ca un os al omului modern. L-au găsit într-un strat cu
vehimea de 1 845 000 de ani, dar în raportul pe care l-au publicat în „Nature
Communications”, o publicație științifică de prestigiu, au declarat că nu pot
numi acest deget ca fiind uman datorită tocmai vechimii acestuia. Nu l-au putut atribui
lui Homo Sapiens, pentru
că avea 1 840 000 de ani! Dilema corelării vechimii fragmentului, numit
Olduvai Hominin (OH)86
,cu apariția,
acceptabilă
mainstream, a omului, în urmă cu cel mult 200.000
de ani, a fost rezolvată prin ipoteza că
hominidul de la care provine avea, probabil, întreaga
palmă asemănătoare omului (!). Chiar și pentru un nespecialist, sunt evidente acrobațiile semantice
sau logice, pentru explicarea acceptabilă a unei situații inacceptabile.

De menționat și că zona a fost explorată, între alții, și de omul de știință german Hans Reck (1886-1937). În anul 1913, acesta a descoperit la Olduvai un schelet uman anatomic modern, aproape complet, într-un strat geologic datat la cel puțin 1,1 milioane de ani! Cu mult mai vechi decât cea mai „optimistă” datare a apariției lui Homo Sapiens – circa 150.000 de ani! Dezbaterile au mers până la o fraudă a testării specimenului, în 1970, și nu s-au încheiat prin consens, până azi. Este interesant episodul scandalos menționat, care a implicat un alt om de știință german - profesorul (!) Reiner Protsch (von Zieten), n. 1939, concediat ulterior de universitatea unde lucra, pe motivul falsificării a numeroase datări. Aceasta ilustrează și posibilitatea sau chiar intenția falsificării unor probe supuse testării de laborator, atunci când situația nu permite alte categorii de contestări. Mai este nevoie „doar” de cineva să-și asume riscul util... Interesantă, saga profesorului Protsch la https://www.theguardian.com/science/2005/feb/19/science. sciencenews.

Virginia
Steen-McIntyre (n. 1936) era un geolog promițător, dar a devenit eretică în
urma cercetării, îndeosebi datării sitului Hueyatlaco (Mexic), în cadrul unui
proiect geologic major. Excavațiile au început în 1962 și s-au desfășurat cu profesionalism,
artefactele fiind, de exemplu, fotografiate în straturile în care au fost
găsite. Între altele, au fost descoperite vârfuri de săgeți, alte unelte sau
arme din piatră și s-a pus, desigur, problema datării. Patru metode distincte,
sofisticate și aplicate ireproșabil au indicat 250.000 de ani în urmă.

Față
de certitudinea geologilor reprezentați de McIntyre, arheo-antropologii au
refuzat acceptarea rezultatului, pe baza dogmeică ființe umane capabile
să-și producă unelte și arme primitive nu existau, pe atunci, nicăieri în
lume
. Nu evoluaseră încă, în linia oficială a timpului, nemaivorbind
de locație - continentul nord-american - unde cea mai veche prezență umană este
acceptată cu cel mult 20.000 de ani în urmă.

Perspectiva
contrazicerii majore a datelor „oficiale” ale apariției omului a condus la
abținerea definitivă de la publicarea raportului asupra excavațiilor sitului.
Un asemenea deznodământ - fără raport final - pentru un proiect arheologic
major, rulat timp de 5 ani în asociere cu agenția americană US Geological
Survey
, nu e ceva comun. Aparent,
conducătoarea proiectului - Cynthia Irwin-Williams - situată în mainstream,
nu s-a putut decide asupra publicării
datării produse de grupul de geologi condus de Virginia Steen-McIntyre. Este doar de imaginat presiunea la care trebuie
să fi fost supuși cercetătorii, pentru a renunța la evidența descoperirii
senzaționale.

Dar, geologii au decis
publicarea independentă a rezultatelor datării (Steen-McIntyre, Fryxell, Malde,
1981, Geologic evidence for age of deposits at Hueyatlaco archaelological
site, Valsequillo, Mexico
). Reacția adversă a colegilor și majorității
lumii științifice de specialitate a fost - previzibil - virulentă. Încercările
de defăimare au mers până acolo, încât un specialist local a acuzat „plantarea”
unor false dovezi în situl arheologic. Din fericire, oameni de știință
proeminenți au apărat acuratețea metodelor folosite în explorare. D-na Steen
McIntyre scria, tot în 1981, editorului
jurnalului științific care îi publicase rezultatele: „Nefiind
antropolog, nu am realizat... cât de adânc înrădăcinată în gândire a devenit teoria (curentă a
- n.red.)
evoluției umane. Munca noastră la Hueyatlaco a fost negată de majoritatea arheologilor,
deoarece contrazice acea teorie, punct.”

Virginiei Steen-McIntyre nu i s-a permis elaborarea tezei de licență pe
subiectul major la care a lucrat în explorare și a fost nevoită să aleagă alt
subiect. Încercările de publicare a
rezultatelor revoluționare au fost blocate de jurnalele sau reuniunile de
specialitate, nu numai prin lipsa așa-numitor peer reviews, ci și prin
omiterea de la simpla menționare în proceeedings - rubrica de enumerare
a contribuțiilor într-o publicație. Pentru orice judecată rezonabilă, este
evident embargoul tematic privind vechimea speciei umane instituit asupra
remarcabilei femei-geolog. Raportul Virginiei Steen-McIntyre asupra explorărilor
din Mexic poate fi citit la adresa https://www.mail-archive.com/ctrl@listserv.aol.com/
msg40306.html. Cariera ei, inițial promițătoare, a regresat rapid, până la la
incredibilul job de grădinar la o creșă.

Ar
fi interesant de urmărit în timp: 1) intensitatea respingerii
descoperirilor „neconforme” și 2) motivele invocate. De văzut, adică, dacă
oamenii științei dominante din urmă cu 100 de ani erau mai deschiși spre idei
noi, respectiv dacă argumentele respingerii acestor idei erau solide și
dezbătute până la epuizare.

Un
exemplu elocvent în acest sens (dar, desigur, nepopularizat) este activitatea
arheologului francez Jacques Boucher de Perthes (1788-1868) care a descoperit,
în 1863, la Moulin-Quignon, în nord-estul Franței, un maxilar uman într-un
strat geologic vechi de 400.000 de ani. Reacția de respingere din partea
arheologiei oficiale a fost aceeași precum azi, însemnând că, în secolul al
XIX-lea, cronologia acceptabilă a lui Homo
era, deja, formată.

Nici
„argumentul” (dacă se poate numi astfel, al) respingerii concluziilor lui
Boucher de Perthes nu a diferit de una din aserțiunile contemporane: inserție
recentă în strat vechi geologic. Eroare de explorare sau interpretare. Ca și
cum arheologul francez, considerat, de altfel, între fondatorii domeniului și
ofițer al Legiunii de Onoare, nu ar fi sesizat o asemenea anomalie, în timpul
excavațiilor. Mai mult, a fost avansată și posibilitatea unei fraude: inserția
itenționată a maxilarului, de către un săpător la sit, pentru obținerea
recompensei promise cui ar găsi fragmente umane.

În
imposibilitatea altor atacuri la integritate și competență, descoperirea a fost
acoperită (scuzat fie jocul de cuvinte) prin tăcere. Ceea ce nu se menționează, de exemplu, este
că, după alegațiile sus-menționate, de Perthes a continuat excavațiile cu
maximă acuratețe, după toate regulile aplicabile și azi. Conform unor relatări,
ar fi rezultat peste 100 de fragmente fosile umane, în același strat geologic;
cu precauțiile luate, ipoteza erorii ar fi fost (din nou) exclusă. În ultimii
câțiva ani ai vieții, Boucher de Perthes și-a apărat descoperirile, luându-și
totodată în derâdere criticii (în particular britanici), cu susținerea că omul său preistoric întorsese nu numai Anglia
„politică” împotriva lui ci, mai mult, întreaga lume clericală. De notat că, lui Boucher de Perthes i se
datorează expresia „epoca de piatră a omului antediluvian”. O adevărată erezie !

Reacții depășind cu
mult nivelul obișnuit al controversei au fost generate de producția TV The
Mysterious Origins of Man
, difuzată de NBC, în anul 1996. Prezentat de Charlton Heston, documentarul a avut
un uriaș succes de public, fiind și azi cuprins în site-uri sau vândut ca DVD.

Respectiva
producție a reușit performanțade a declanșa critici furibunde atât din
partea comunității științifice mainstream, cât și a comunităților
clericale. I se întâmplase și lui de Perthes, cu un secol înainte! Fenomenul
este interesant și invită la o analiză atentă, care depășește cadrul acestui
episod. Calificative în cascadă precum înșelătorie,
fraudă, încercări (eșuate) de împiedicare a rețelei NBC de la redifuzarea
The Mysterious Origins of Man au culminat cu cererea de interdicție
depusă la Comisia Federală pentru Comunicații
- for suprem în profil, al guvernului american. Este relevant un pasaj
din scrisoarea adresată FCC de Dr. Allison Palmer, Președinte al Institute
for Cambrian Studies
: „La mimin-minimorum, (rețelei) NBC ar trebui să i
se ceară să prezinte, la ore de vârf, telespectatorilor, scuze substanțiale,
pentru o perioadă suficientă încât aceștia să recepționeze mesajul că au fost
înșelați. În plus, NBC ar trebui probabil să fie amendată în măsură suficientă
încât să se poată întemeia un fond major de educație științifică a publicului
.”

Susținători
ai producției NBC au acuzat ceea ce au numit, de exemplu, „nu numaiîncălcare
a dreptului la liberă exprimare și încercare flagrantă de contracarare
comercială, ci și un efort fără precedent de cenzurare a discursului
intelectual.”

De
ce s-ar ultragia simultan reprezentanți ai religiei și științei, fată de
ideile unor terți ? În sens mai
larg, care sunt subiectele producătoare ale unui asemenea deranj ? Oare
există și alte exemple fosile care ar bulversa complet și definitiv istoria aceeptabilă
a lui Homo Sapiens Sapiens?

La
ultima întrebare, răspunsul este da. Descoperiri arheo-antropologice
bulversante s-au mai produs, fără a fi
intens mediatizate, în multe părți ale lumii. Este plauzibil ca unele
să fie cunoscute doar în cercuri științifice atent selecționate. „Problema - pentru a cita un
descoperitor „refuzat” - depășește cu mult Hueyatlaco. Este implicată
manipularea gândirii științifice prin suprimarea „datelor enigmatice” care pun
la îndoială modul dominant de gândire”. „Trebuie, cumva, să inversăm tendința
alarmantă apărută în comunitatea de cercetare științifică... acolo unde faptele
nu mai contează dacă pun în discuție viziunea politic corectă a lumii.”

Un
alt demers, mai puțin cunoscut, relativ la zorii umanității actuale, este etnocentrismul.
Acesta înseamnă refuzul admiterii prezenței unor rase și culturi anterioare
celor tradiționale și radical diferite
de acestea. În consecință, orice
descoperiri de gen tind să fie negate sau suprimate, într-un veritabil consens
politico-științific. Motivele țin, desigur, de salvgardarea istoriei
antropogenetice a unor populații față de nedorite, eventuale „intruziuni”
precursoare...

Două
exemple: 1) Teoriile prezențelor „albe”, pre-Maori, în Noua Zeelandă, într-un
trecut foarte îndepărtat: subiectul este amplu, recent revitalizat, considerat
- inutil de menționat - teorie a conspirației, știință speculativă...
Totuși, relatarea privind interzicerea accesului publicului prin act
guvernamental, într-o zonă de mare interes arheologic, naște întrebări.

Pădurea
Waipoua a devenit un sit controversat în Noua Zeelandă, când săpături
arheologice ar fi scos la lumină rămășițe ale unei culturi non-polineziene,
precedente celei Maori - cea acceptată istoric și tradițional.

Povestea
este utilă, în tema episodului de față, dar l-ar prelungi excesiv. Cititorii
interesați se pot documenta folosind și cele câteva referințe cuprinse aici. Problema
dificilă ar fi indiciile de natură indo-europeană, precum resturi de păr
ondulat maro-roșcat, găsit într-un adăpost din piatră la Watakere, dispărut din
expunerea Auckland War Memorial Museum sau scheletul uriaș descoperit lângă
Mitimati. Argumentele existenței unor populații ancestrale europoide sau chiar
dintre grecii ori egiptenii antici sunt combătute de mainstream. Acuzațiile
de pseudoistorie abundă, iar controversele au antrenat inclusiv oameni
politici neozeelandezi de prim rang. Nu e numai apologetică științifică; conotațiile
rasiale sunt inevitabile. Este un caz
complex, în care academicii și guvernanții își apără teoriile care i-au
consacrat și status-ul, cercetători independenți caută răspunsuri
convingătoare și posibile alte adevăruri, iar cercuri politice sunt interesate de
„rădăcini” alternative paradigmei dominante.

Măsura
în care etnocentrismul ar fi un factor sau demers pentru ascunderea adevăratei
istorii a umanității... este o discuție care poate fi lăsată pentru un viitor
episod.

Iar
exemplul al doilea este dat de misterioasa Chină. Cazul
mumiilor din deșertul Taklamakan (în vestul Chinei), componente ale unei
culturi caucaziene descoperite în anii 1970-80. Surpriza a fost
descoperirea unor exemplare admirabil conservate, cu păr lung, ondulat,
blond-roșcat, se pare și ochi albaștri, cu trăsături reconstituite
asememănătoare europenilor. Fotografiile
disponibile pe net sunt uimitoare. Arheologii consideră ipoteza existenței unei
civilizații străvechi, între China și Europa. Analizele ADN par să confirme aceasta, referitor și la alte populații
din Asia Centrală.

Conotațiile politice sunt simple și țin de
identitatea etnică atribuită de statele din prezent, respectiv asumată de
respectivele populații. Sunt, de exemplu, cunoscute dificultățile asimilării,
chiar în China de vest, a uigurilor, care se declară ancorați în propria
etnicitate și propriul trecut, diferite de cele extrem-orientale.

Cu titlu anecdotic,
este menționată relatarea din 1996 a lui Thomas B. Allen, scriitor pentru
National Geographic. El observase, între fragmentele descoperite în bazinul Tarim,
pe unul care avea imprimată o amprentă, posibil a olarului antic. Când Allen a
cerut permisiunea să ia fragmentul pentru testarea complexă a amprentei, ar fi
fost întrebat dacă s-ar putea deduce eventuala rasă (albă) a cui aparținea urma.
Omul NatGeo ar fi răspuns că nu e sigur, la care
interlocutorul chinez ar fi luat, fără alte comentarii, fragmentul amprentat.

În
sens imediat, ca și în cazul descoperirilor similare din Noua Zeelandă, pare că problema cercetătorilor preocupați de
restabilirea a ceea ce ei consideră adevărata istorie a umanității... este
dificilă. Scopurile naționaliștilor sau grupurilor etnice interesate să
revendice primatul într-un areal diverg față de obiectivele „evoluționiștilor culturali”.

Dar,
într-un sens mai larg, prezența, în străvechime, a oamenilor înalți și blonzi,
în zone surprinzătoare azi, la distanțe continentale, este foarte interesantă. Descoperirilor
arheologice li se adaugă relatările din legende, precum cele referitoare la
popularea eschimosă a Groenlandei, prin transportul și debarcarea din mari
păsări metalice
conduse - surpriză? - de oameni înalți și blonzi...

Deși proiectat să acopere mai mult, acest episod a fost
limitat la câteva exemple ale avatarului istoriei oficial imposibile a
omului. Alte răspunsuri la întrebarea Poate fi Știința
reprimată, cenzurată, politizată?
- în episodul viitor. Va fi vorba despre ipoteze și
demersuri refuzate, referitoare la superbele civilizații străvechi.

redactor Florin Vasiliu

Generația Z: Implicarea femeilor în politică. O lume a bărbaților?
GenZ Podcast 21 Martie 2024, 12:53

Generația Z: Implicarea femeilor în politică. O lume a bărbaților?

Autor: Sorin Titus Iordan   Faptul că femeile şi-au dobândit din ce în ce mai multe drepturi în...

Generația Z: Implicarea femeilor în politică. O lume a bărbaților?
Lector univ. dr. Reka Csapo Dup: “Fotografiile lui Ádám Gyula au aura unui film în cadre”

Lector univ. dr. Reka Csapo Dup: “Fotografiile lui Ádám Gyula au aura unui film în cadre”

 În Sala Constantin Brâncuși a Palatului Parlamentului , sub egida Camerei Deputaților și sub patronajul...

Lector univ. dr. Reka Csapo Dup: “Fotografiile lui Ádám Gyula au aura unui film în cadre”
Universul... tocmai bun pentru om?
Erezii moderne 18 Martie 2024, 07:00

Universul... tocmai bun pentru om?

În acest episod: •Principiul antropic: tulburător? •Uluitoarele constante cosmologice •Motive ale disputelor •Ce ar decurge...

Universul... tocmai bun pentru om?
Profesoara Marilena Ioanid: suprarealismul propus elevilor, acum, “la  înmugurirea vieţii lor de artist”

Profesoara Marilena Ioanid: suprarealismul propus elevilor, acum, “la înmugurirea vieţii lor de artist”

Ca urmare a Concursului Național ”Gheorghe Naum”, ediția a XXIX –a, Brăila, expoziția organizată la Centrul...

Profesoara Marilena Ioanid: suprarealismul propus elevilor, acum, “la înmugurirea vieţii lor de artist”
”Taine și comori” la Artsafari

”Taine și comori” la Artsafari

Din 8 martie 2024, în Palatul Dacia România, Palatul Pinacotecii - cum a început deja să fie cunoscută și...

”Taine și comori” la Artsafari
Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
GenZ Podcast 29 Februarie 2024, 19:20

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre

Autor: Luoana Pleșea   Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri –...

Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Amintiri cu şi despre artişti plastici 29 Februarie 2024, 14:48

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”

O expoziție de portrete și de lumină ar putea fi succinct descrisă expoziția lui Vasile Mureșan Murivale de la Galeria...

Vasile Mureșan Murivale -”Lumina este cea care duce mai departe și gândurile și șoaptele…”
Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
YOU + EU 2024 28 Februarie 2024, 21:32

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza

Autor: Luana Pleșea   Cetățenii Uniunii Europene își aleg anul acesta noii reprezentanți în Parlamentul...

Ce efecte au deciziile PE asupra vieții noastre de zi cu zi? (II). Dragoș Pîslaru: „Unul din lucrurile concrete pe care le-am realizat în cadrul negocierilor ca raportor a fost legat de posibilitatea de a finanța direct proiecte de renovare și eficientiza
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Dimineața Crossover (partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:20 - 09:00
BUNĂ DIMINEAȚA, GOSPODARI!
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
07:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru