Poeți la Maraton. Ioan Matiuț: “Maratonul a legat în timp prietenii, devenind o oază de literatură vie, cu schimburi de idei și de cărți.”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde poetul Ioan Matiuț :

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Maratonul de Poezie și Jazz este deja un brand consacrat, purtând amprenta inconfundabilă a profesionalismului și valorii organizatorilor. Este și o ocazie mult așteptată de reîntâlnire a poeților, de contact cu poezia proaspătă, cu un public avizat, iubitor al poeziei și muzicii de calitate.

Un spectacol care nu plictisește, pentru că organizatorii și-au propus să aducă în fața publicului poeți valoroși de facturi și generații diferite, alături de prestigioși muzicieni de jazz.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Maratonul a legat în timp prietenii, devenind o oază de literatură vie, cu schimburi de idei și de cărți. Împreună cu blues-ul și jazz-ul, creează un spectacol de calitate și diversitate artistică. Există mult potențial la întâlnirea dintre cele două arte afine. Maratonul de Poezie și Jazz se situează în contrast cu unele întâlniri literare plictisitoare, de gașcă poetică, la care ai senzația că asculți același poem.

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Nu-mi pot programa momentele de creație. Ele vin spontan, uneori când mă aștept cel mai puțin. În mașină stând la stop, pe bicicletă, în tren… . Dar mi-ar plăcea să stau la o cabană pe munte sau la mare în extrasezon, pierdut printre asfințituri și răsărituri de soare. Am și o fantezie: mi-aș dori o navă spațială care să depășească viteza gândului, cu care să pot pleca în căutarea punctului de sprijin.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

Fiind într-un oraș de provincie, faptele culturale consacrate sunt de genul unui festival al clătitelor sau cel al berii, forme de divertisment ieftin, cu priză la publicul larg. Rar mai prind câte un spectacol reușit de teatru, o expoziție sau un concert de muzică clasică de calitate ori lansarea unei cărți de literatură autentică.

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Limba română este tânără, cu mult potențial și maleabilitate. Este ca o plastelină în mâna poeților. Ea a fost modelată și remodelată de-a lungul timpului. Ajunge să-i amintesc pe Eminescu sau pe Nichita Stănescu, care i-au descoperit noi valențe, îmbogățind-o. Cred că limba română poate oferi încă multe surprize poetice chiar dacă uneori se validează prin dicționar multe expresii banale, agramate și chiar vulgarități cotidiene. Din păcate, se practică și coborârea limbii la popor în locul unei încercări de a ridica nivelul spre un limbaj cât mai literar, elevat. Populismul, englezismele și vulgul cotidian infestează și limba română. Cred că în artă și în gramatică nu ar trebui să existe democrație ci doar “dictatura” specialiștilor.

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.

A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii ”contraatacul de panică”, Editura Tracus Arte.