REConCHILLiant: Daniela Rei Vișan în dialog cu doamna doctor Daniela Goldstein

Duminică 23 ianuarie 2022 de la ora 19,00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu doamna doctor Daniela Goldstein medic primar endocrinolog.

În cele 30 de minute ale emisiunii REConCHILLiant vom aborda un subiect de mare actualitate. Vom discuta despre impactul stresului asupra sistemului neuroendocrin Pentru a înțelege mai bine modul în care stresul modifică funcționarea creierului și a sistemului endocrin vom apela la câteva noțiuni minime de anatomie . Hipotalamusul este o structură nervoasă ce aparține diencefalului; este situat la baza creierului și coordonează termoreglarea dar mai ales activitatea hipofizei- glanda care controlează activitatea întregului sistem endocrin. Stresul puternic acut dar și cel cronic modifică semnificativ activitatea hipotalamusului și a hipofizei, cu impact major asupra unor procese neurohormonale complexe interdependente. Activitatea tiroidei și a glandele suprarenale este afectată cel mai rapid în situații de stres . Descărcările prelungite de adrenalină sau noradrenalină potențează acțiunea hormonilor tiroidieni asupra inimii, sistemului nervos, dar și asupra glandelor cu secreție externă. Mecanismul poate fi explicat și prin existența unor receptori asemănători la nivelul organelor țintă.

Atacurile de panică pot îmbrăca câteodată un tablou clinic similar hipertiroidiei. Dozările hormonale disponibile astăzi în majoritatea laboratoarelor precum și ecografia tiroidiană pot clarifica diagnosticul.

Creșterile tensionale bruște, puternice, la persoanele tinere pot indica apariția unei tumori a glandelor suprarenale, denumită feocromocitom. Cardiologii sunt primii care solicită un consult endocrinologic și dozare de metanefrine plasmatice și urinare în cazurile de hipertensiune rebelă apărută la persoanele tinere fără simptomatologie și afectare renală. Tomografia computerizată a glandelor suprarenale este extrem de importantă în confirmarea diagnosticului.

Glandele suprarenale sunt responsabile și de producția naturală de cortizol, un hormon cu rol esențial în adaptarea organismului la stres, în reglarea tensiunii arteriale, în modularea permanentă a metabolismului la necesitățile energetice ale întregului corp. Modificarea ritmului circadian determină schimbări majore în descărcările de cortizol. În mod normal aproximativ două treimi din producția de cortizol se descarcă în sânge în prima jumătate a zilei; prin modificarea ritmului circadian datorită turelor de noapte sau regimului de viață dezorganizat acest bioritm natural este complet dat peste cap, producând la rândul său insomnie, creștere în greutate, modificări de apetit sau infertilitate.În cazul în care aceste modificări de bioritm persistă vreme îndelungată pot să apară diverse forme de tumori, în special la nivelul sânilor. Glandele mamare sunt considerate un barometru sensibil al acțiunii stresului asupra tinerelor. Mastodinia, respectiv durerile de la nivelul sânilor poate avea o cauză psihologică determinantă, adeseori fără un suport anatomic confirmat; schimbarea locului de muncă, situațiile conflictuale, pierderea unei persoane dragi, oboseala cronică, pot genera astfel de situații; adeseori odihna suficientă și rezolvarea situațiilor conflictuale sunt suficiente pentru diminuarea simptomelor.

Cea de a treia temă pe care v-o propunem este legată de reacțiile adverse ale tratamentului cortizonic utilizat pe termen lung dar și pe termen scurt. În perioada pandemiei cazurile severe de îmbolnăvire cu virusul SARS-Cov-2 au necesitat tratament cortizonic în vederea prevenirii sau diminuării furtunii de citokine. Sunt însă necesare determinări periodice ale glicemiei și monitorizarea tensiunii arteriale. Ce alte măsuri de precauție ar trebui instituite și cum sunt monitorizati pacienții cu tratament cortizonic pe permen scurt, dar și în bolile cronice vom afla de la doamna doctor Daniela Goldstein medic primar endocrinolog.

O emisiune de Daniela Rei Vișan