Scriitorul Radu Cosașu și monteuza Cristina Ionescu, omagiați la Gala Premiilor Gopo 2020

Două premii speciale pentru carierele lor
deopotrivă excepționale și îndelungate vor fi acordate scriitorului Radu Cosașu
și monteuzei Cristina Ionescu la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo,
care va avea loc pe 29 iunie, în București.

Remarcabilscriitor, gazetar sportiv și de film, Radu Cosașu s-a născut pe 29 octombrie 1930, în Bacău, într-o
familie din mica burghezie evreiască (numele său originar fiind Oscar
Rohrlich). Radu Cosașu și-a manifestat talentul literar încă înainte de a
împlini 20 de ani, debutând în Revista
Elevilor la finalul anilor ‘40, după absolvirea liceului la București.

A urmat un an de studii la Facultatea de
Litere (1948-1949), apoi a fost recrutat pentru Școala de Literatură și Critică
Literară „Mihai Eminescu” (1952-1953). Originile evreiești și convingerile
ideologice l-au adus pe tânărul Radu Cosașu în atenția Securității încă de la
începutul anilor ‘50, când unul dintre unchii săi a fost acuzat de spionaj după
ce a emigrat din România, și a culminat cu concedierea sa din funcția de
corespondent special al Scânteii
tineretului, după ce și-a făcut publică opinia despre Revoluția din
Ungaria, lansând teoria „adevărului integral” la Congresul Tinerilor Scriitori
prin care susținea că misiunea scriitorilor nu este aceea de a ascunde
neîmplinirile și greșelile procesului de construcție a socialismului, ci de a
le dezvălui. După 12 ani de „șomaj ideologic”, Radu Cosașu a revenit în presă
în 1968, ca redactor al revistei Cinema,
unde a și lucrat până în 1987, iar în 1972 a publicat volumul intitulat „Viața
în filmele de cinema”. De-a lungul
activității sale profesionale, a dedicat nenumărate materiale cinemaului în
rubricile sale din România literară, Dilema și Dilema veche, și a semnat scenariul producției regizate de Lucian
Bratu, ce îi are ca protagoniști pe Margareta Pâslaru și Ștefan Iordache, „Un
film cu o fată fermecătoare” (1967).

„Maimuțele personale”, lansat în 1968,
este volumul de proză satirică cu care Radu Cosașu s-a afirmat în lumea
literară, urmat în perioada 1973-1989 de ciclul de nuvele, în şase volume,
intitulat „Supravieţuiri”, reeditat după 1989. Radu Cosașu este autorul a peste
20 de volume în care a adunat articole și eseuri, nuvele autobiografice sau
piese de teatru, și a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei
(1975), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1989), Premiul Naţional pentru
Literatură (2007) și cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei „Ioan Chirilă”
(2010).

Respectată de industria cinematografică
și iubită de generații întregi de studenți, la a căror formare profesională a
contribuit în calitate de profesor universitar doctor la UNATC, monteuza Cristina Ionescu va fi distinsă cu Premiul Special la cea de-a 14-a ediție
a Galei Premiilor Gopo.

Născută în 1943 în București, Cristina
Ionescu a absolvit Facultatea de
Filologie din cadrul

Universităţii
Bucureşti (promoţia 1973) și a urmat cursuri post-universitare de montaj la

Institutul
de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale”.
În 1963 a devenit asistenta de montaj a Yolandei Mîntulescu, iar în 1974 a
început colaborarea cu regizorul Dan Pița, cu care

avea
să lucreze de-a lungul a 40 de ani la filme precum „Concurs” (1982), „Faleze de nisip” (1983) „Pas în doi” (1985), „Hotel de lux”
(1992) sau „Kira
Kiralina” (2014). O altă relație profesională recurentă în viața Cristinei
Ionescu a fost cea cu Elisabeta Bostan, printre filmele realizate numărându-se
„Un saltimbanc la Polul Nord” (1984) și „Campioana” (1990).

Din filmografia Cristinei Ionescu, în
care se regăsesc peste 35 de titluri, se remarcă și colaborările cu Igor
Cobileanski („La limita de jos a cerului”, 2013), Horațiu Mălăele („Nunta
mută”, 2008), Alexandru Mavrodineanu („Lecția de box”, 2007), Sinișa Dragin
(„În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură”, 2001), Laurențiu Damian („Drumul
câinilor”, 1991), Nicolae Mărgineanu („Întoarcerea
din iad”, 1983), Gheorghe Vitanidis („Burebista”, 1980).

Cristina Ionescu a colaborat, de
asemenea, cu regizori, operatori de imagine sau monteuri din noile generații,
unii dintre ei fiind chiar foști studenți de-ai săi, precum Cătălin Mitulescu
și Marius Panduru, cu care a lucrat la „Cum
mi-am petrecut sfârșitul lumii”
(2006) - câștigând Premiul Gopo 2007 pentru „Cel mai bun montaj” - și „Loverboy”
(2011), sau Eugen Kelemen, alături de care a semnat montajul filmului
„La limita de jos a cerului” (2013), fiind nominalizați la Premiile Gopo 2014
în categoria „Cel mai bun montaj”.

***

Gala Premiilor Gopo 2020 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului
Românesc împreună cu Asociația
Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Dacin Sara și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB.

Sponsori principali: Apa Nova, Banca
Transilvania, Cellini, Enel România,
Mercedes Benz

Sponsori: Aqua Carpatica, IQOS,
Ginissima

Parteneri: Stella Artois, Via
Viticola Sarica Niculițel, Dr. Hart, Sensiblu, Magnum Ruby, GETT'S Salons,
Zemve

Servicii profesionale: PwC

Partener de
monitorizare:MediaTRUST

Parteneri media:Europa FM,A List Magazine,AaRC.ro,Adevărul,Revista BIZ,Cinemagia,Cinemap,Culturaladuba.ro,Films in Frame,Libertatea,IQads,Movienews.ro,OK! Magazine,Opt Motive,SMARK,The Institute,Liternet,Urban.ro,Ziarul Metropolis,Zile și Nopti.

Ne puteți urmări pe:

Website:https://premiilegopo.ro/

Facebook:https://www.facebook.com/PremiileGopo/

Instagram:https://www.instagram.com/premiilegopo/

YouTube:https://bit.ly/PremiileGopo