A murit cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, cardinalul Lucian Mureşan a încetat din viaţă, joi, la vârsta de 94 de ani.

Decesul înaltului prelat greco-catolic a fost anunțat de Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş. Detaliile despre funeralii vor fi comunicate ulterior.

Preşedintele Nicuşor Dan afirmă, într-un mesaj, că a aflat „cu profundă tristeţe” vestea trecerii la cele veşnice a cardinalului.

Şeful statului transmite condoleanţe „tuturor credincioşilor aflaţi sub păstorirea Preafericirii Sale” şi aminteşte că amintirea sa rămâne „strâns legată de istoria tumultoasă a Bisericii pe care a păstorit-o ani îndelungaţi, cu înţelepciune, echilibru şi cu o deschidere generoasă faţă de dialogul dintre confesiuni şi religii, dintre Biserică şi societate”.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de condoleanţe. „A fost un exemplu de curaj şi statornicie, dar şi un simbol al rezistenţei Bisericii Greco-Catolice şi al renaşterii ei după 1990”, a arătat el.

O viață închinată credinței și renașterii Bisericii Greco-Catolice

Personalitate emblematică a renașterii Bisericii Greco-Catolice după 1990, viața cardinalului a fost marcată de persecuții, rezistență și o profundă statornicie în credință.

Născut la 23 mai 1931 în Firiza, azi parte a municipiului Baia Mare, într-o familie numeroasă, Lucian Mureșan a cunoscut de tânăr greutățile istoriei. După studii primare și profesionale, a urmat școala de ofițeri de aviație, dar apartenența sa la Biserica Greco-Catolică l-a transformat într-un „indezirabil” pentru regimul comunist. Mutat la muncă forțată pe șantierul Hidrocentralei Bicaz, a continuat să-și hrănească în taină dorința de a deveni preot.

Îndemnul episcopului martir Iuliu Hossu și sprijinul episcopului Áron Márton i-au deschis drumul spre studiile teologice, dar presiunile autorităților comuniste l-au obligat să părăsească Institutul Teologic din Alba Iulia. Supravegheat de Securitate, marginalizat profesional, Lucian Mureșan și-a desăvârșit formarea teologică în clandestinitate. În 1964, după eliberarea episcopilor greco-catolici din închisori, a fost hirotonit preot de episcopul Ioan Dragomir, în ascuns, într-un subsol din Cluj.

Ani la rând, a lucrat ca tehnician și funcționar, în paralel cu pastorația clandestină. După 1985, a devenit ordinarius al Episcopiei de Maramureș, păstorind în vremuri grele, cu o grijă specială pentru tineret și pentru cei care simțeau chemarea preoției.

Odată cu relegalizarea Bisericii Române Unite, a fost consacrat episcop de Maramureș în 1990, numirea venind de la Papa Ioan Paul al II-lea. Patru ani mai târziu, după retragerea Cardinalului Alexandru Todea, a devenit Arhiepiscop Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș. În 2005, odată cu ridicarea Bisericii Greco-Catolice la rangul de Arhiepiscopie Majoră, Lucian Mureșan a devenit primul Arhiepiscop Major al acesteia, fiind întronizat la Blaj în aprilie 2006.

În februarie 2012, Papa Benedict al XVI-lea l-a creat cardinal, devenind singurul cardinal român în viață. Din această calitate, dar și ca președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România, a contribuit decisiv la integrarea Bisericii Greco-Catolice în dialogul ecumenic și la consolidarea instituțională a comunității.

Momentul istoric al vizitei Papei Francisc la Blaj, în 2019, l-a găsit alături de Suveranul Pontif, în fața zecilor de mii de credincioși adunați pe Câmpia Libertății, la beatificarea episcopilor martiri. Imaginea Cardinalului Mureșan primindu-l cu emoție pe Papa Francisc rămâne un simbol al rezistenței și renașterii Bisericii Greco-Catolice.

De-a lungul vieții, Cardinalul Lucian Mureșan a fost recunoscut pentru curaj, echilibru și spirit de dialog. Decorat cu înalte ordine naționale și ales membru de onoare al Academiei Române, a rămas fidel misiunii sale pastorale, conducând Biserica cu blândețe și fermitate deopotrivă.

Sursa: radioromania.ro