Constantin Dipşe –Tablou de centenar

La 100 de ani de la naşterea artistului Constantin Dipşe s-a organizat de către familia creatorului, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”- un important eveniment vizual; menit să-l sărbătorească pe plastician, expoziţia de anvergură a cuprins dincolo de lucrările de pictură, multe dintre acestea prezentate privitorilor pentru prima oară, documente, filme biografice şi obiecte din atelierul artistului.

Expoziţia „Constantin Dipşe (1917- 2010) -Tablou de centenar” mărturiseşte categoric dragostea artistului pentru pictură şi lucrul acestuia neîntrerupt în faţa şevaletului.

Manifestarea, deşi generoasă oferă publicului doar o selecţie reprezentativă din picturile realizate de artistul Dipşe în decursul celor 70 de ani dedicaţi artei. Compoziţiile cu personaje, portretele alegorice, peisajele, naturile statice cu flori şi nudul –opere aflate în expunere în Sala „Gheorghe Focşa” a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vreme de 3 săptămâni- vorbesc în cor, toate laolaltă despre interesele estetice şi plastice ale artistului născut în Şurdeşti, Maramureş în 26 septembrie 1917. Motivele abordate şi dezvoltate pe pânză de artist fac trimitere cu evidenţă la spaţiul originar, de apartenenţă şi formare iniţială a pictorului. Artistul surprinde în destule dintre compoziţiile aflate acum în selecţie, scene care amintesc de farmecul şi emoţiile resimţite în copilăria sa. „Aratul în pătrat”ori „Buhe roşii” oferă bogăţia unei lumi şi în acelaşi timp, cele două lucrări se constituie într-o punte coerentă, de stil, care leagă arta veche, de arta nouă. Motive din ce în ce mai rar întâlnite în pictura contemporană, „păsările de curte” şi „bufniţele” lui Constantin Dipşe au o incredibilă prospeţime. La o primă vedere, cele două pânze menţionate ne prilejuiesc o posibilă şi interesantă abordare legată de „motivele maramureşene” în pictura lui Dipşe. În fapt însă, cu mult mai semnificativ este discursul asupra expresiei plastice care scoate creaţia autorului din spaţiul îngust al unei înţelegeri limitative de tip naţional şi îl orientează către zona vastă a universalităţii. „Madona maramureşeană” confirmă la modul categoric afirmaţia noastră. În plus, chiar şi cele mai simple (doar în aparenţă, însă) naturi statice cu flori ale pictorului poartă privitorul cu delicateţe, din lumea familiară artistului către orizontul vast al altor spaţii culturale.

Pentru a oferi privitorilor o imagine cât mai largă asupra operei pictorului Constantin Dipşe, acum la 100 de ani de la naşterea acestuia, în spaţiul expoziţional au fost aduse fotografii şi obiecte care şi-au avut rostul lor în imediata apropiere a creatorului. Filmele documentare, interesante mărturii de epocă proiectate pe întreaga durată a evenimentului vizual au facilitat la rândul lor, constituirea profilului de artist –Constantin Dipşe.

Roxana Păsculescu, critic de artă

credit foto Ionut Dipse