Expoziția recent deschisă la Casa de cultură "Friedrich Schiller" din București semnalează iubitorilor de limbă germană că arta vizuală (în acest caz, sculptura, respectiv pictura) este un limbaj universal. Întâlnirea cu arta plastică se face direct și într-o primă fază, nicio altfel de mediere nu este obligatorie.

Casa de cultură "Friedrich Schiller" joacă astfel, rolul perfect de gazdă, deschizându-și generoasele spații, artelor frumoase. Parterul și etajul instituției devin scena unui spectacol vizual peste care este imposibil de trecut nepăsător cu vederea. ”Formă și culoare” este expoziția temporară care ne introduce puternic în universul celor doi artiști-prieteni. Pictorița Mariana Apostol și sculptorul Doru Drăgușin subjugă spațiile avute la dispoziție, profitând total de larghețea pereților (în cazul pictoriței) și de jocul oglinzilor care permit o vedere cuprinzătoare asupra sculpturii tridimensionale.

Dincolo de prietenia dintre acești artiști -care a determinat asocierea expozițională- remarcăm ca o notă comună, definitorie, direcția figurativă a căutărilor celor doi. Amândoi găsesc în natură informațiile considerate de ei, a fi necesare pentru construirea universurilor personale. Adeseori, viziunea realistă este cea predominantă, mai ales în portretele sculptorului ori în peisajele și naturile statice ale pictoriței.

Obiectivitatea informațiilor -care ține însă, de rigoarea surprinderii înfățișării cuiva sau de descrierea unui loc, eventual recognoscibil pentru privitor- este nu de puține ori camuflată. Atmosfera din pictura Marianei Apostol are adeseori un pronunțat caracter oniric. După cum, sculptura lui Doru Drăgușin oricât de descriptivă ar fi, oferă privitorului cel puțin o doză de mister, dacă nu chiar de necunoscut.

Cunoscându-le amândurora traiectul profesional, găsesc interesant de menționat faptul că cei doi plasticieni au avut evoluții complexe, tehnicile și materialele în care au lucrat fiind extrem de diferite. De Doru Drăgușin am văzut realizată pictură iar de Mariana Apostol, sticlărie. Știința de a se mișca cu suplețe în diverse tehnici o vedem recompensată în bogata expresivitate pe care o degajă lucrările lor.

Pe alocuri sesizăm, din nou ca o notă comună celor doi plasticieni, un grad de decorativism. Dincolo de panourile categoric decorative ale Marianei Apostol și în pictura acesteia remarcăm  linia și chiar pata decorativă.

La Doru Drăgușin, sugestia decorativă este dată, în câteva cazuri, de jocul liniilor, acolo unde suprafața plană a pietrei scoate la iveală mai degrabă desenul prin zgâriere, decât volumul.

Ca o concluzie putem consemna că cei doi termeni ai titlului –formă și culoare- fiecare în felul său luminează dintr-o altă perspectivă deopotrivă pictura ca și sculptura celor doi artiști, acum expozanți la  Casa de cultură "Friedrich Schiller".

Roxana Păsculescu, critic de artă