La Editura Litera, cartea denumită „Japonisme, arta de a fi mulțumit” de Erin Niimi Longhurst ne introduce într-o lume surprinzătoare pentru noi, europenii; privirea asupra vieții este alta, gândirea este una diferită și desigur, conceptele trebuie parcurse și înțelese.

Cartea are trei capitole și fiecare dintre acestea are o direcție limpede asupra căreea trebuie să ne focalizăm atenția. Primul capitol se intitulează ”Kokoro” și acoperă ceea ce înseamnă ”inima și mintea”, cu un interes special îndreptat mai întâi către „frumusețea imperfecțiunii și a efemerității” și apoi înspre ”descoperirea frumuseții în imperfecțiune”. Importanța atenției pe care să o avem pentru toate culoarele vieții noastre ar trebui să fie maximă, conștientizarea fiind definitorie. Autoarea mărturisește că ”aș vrea să inspir și să ofer îndrumare în găsirea căilor prin care stilul de viață poate fi completat și îmbogățit, folosind o nouă perspectivă”.

Desigur, perspectiva culturală a Japoniei joacă un rol semnificativ în teoriile scriitoarei: ”Japonia are o identitate atât de puternică, diferită și bogată pentru că a fost mult timp ferită de orice influență externă.”

Notele autobiografice apar și ele ca stâlpi ai susținerii teoretice. În plus, rememorările au scopul de a ancora ideile autoarei și chiar ”propria călătorie profesională”, în povestea de familie, cuprinzând experiența de viață a mai multor membri ai săi.

Întreg cuprinsul cărții este punctat de proverbe japoneze care subliniază nevoia lecturii și prin această prismă. Dintre acestea, iată câteva care cu ușurință și-ar găsi corespondente în limba română: ”Cu multe lovituri mici, poți doborî un arbore uriaș” sau ”Trăiești o singură dată cei mai frumoși ani din viața ta”.

Cel de-al doilea capitol, ”Karada” este închinat corpului, hrănit de natură, supus spre vindecare izvoarelor și băilor termale, corp care are nevoie de o bună locuire. Și aici, casa japoneză este bine reprezentată. Despre elemente care aduc confort, precum perdelele sau saltele ori despre obiceiuri ca neacceptarea dezordinii și a urmăririi de a beneficia de curățenie, autoarea vorbește îndelung.

Cel de-al treilea capitol este Shukanka. ”Repetiția, voința și autodisciplina sunt lucruri care trebuie învățate” căci, ”nu prea se găsesc natural în cei mai mulți dintre noi”. Proverbul japonez adus în discuție la acest moment în carte este: ”Să începi e ușor. Să continui e greu”.

Cartea se încheie cu un sfat de bun simț, am putea spune: ”să punem în practică cele ce am învățat ” știind că schimbarea nu se produce peste noapte.

 

Realizatoare Roxana Păsculescu