Storymania -POLIGRAFUL - detectorul de minciuni

Poligraful – aparatul numit în limbaj colocvial detector de minciuni - înregistrează modificările fiziologice care se produc, în mod inconștient și involuntar, atunci când o persoană spune un neadevăr. Aceste aparate există în Laboratoarele de Psihologie Criminalistică din cadrul Poliției Române. Aici ajung însă doar persoanele care au legătură cu un dosar penal – martori, suspecți sau inculpați. Organele de urmărire penală sunt cele care pot dispune efectuarea unui test poligraf, iar rezultatul acestuia poate reprezenta probă în instanță.

Nevoia de adevăr există însă nu doar în zona penală, astfel încât s-a dezvoltat și o piață privată a laboratoarelor care efectuează testări poligraf. La serviciile acestor cabinete particulare poate apela orice dorește să afle, de pildă, dacă relația cu partenerul sau partenera de viață sau de afaceri este bazată pe sinceritate sau pe minciună.

Comisar-șef dr. Kiss (Kiș) Csaba, șeful Laboratorului de Psihologie Criminalistică din cadrul Poliției Capitalei, ne explică principiile științifice pe baza cărora funcționează poligraful și ne dezvăluie istoria detectorului de minciuni, folosit pentru prima dată în timpul Primul Război Mondial.

Care sunt cele mai frecvente situații care îi determină pe români să apeleze la serviciile unui expert poligraf și din ce categorii  sociale și profesionale fac parte? Aflăm răspunsurile de la Elena Rosocha, psiholog și examinator poligraf, cu o experiență de 9 ani în domeniu.

În ciuda argumentelor științifice prezentate de experții poligraf, rezultatele testelor efectuate cu detectorul de minciuni sunt privite uneori cu neîncredere. Sunt voci care afirmă că poligraful funcționează pe baza unei pseudoștiințe, care nu face altceva decât să măsoare emoțiile unei persoane și nu poate detecta adevărata cauză a acestora.

În România și în alte țări din fostul bloc comunist, dar și în Statele Unite ale Americii, testele poligraf sunt acceptate de instanțele de judecată, în vreme ce în alte state, precum Germania, acestea nu sunt admise, dovezile bazate pe poligraf fiind considerate neconvingătoare.

 

Sunt mulți factori care pot altera rezultatul unui test poligraf: incomoditatea fizică și psihică din timpul examinării, teama persoanei intervievate, eventualele probleme de sănătate (ex. hipertensiune), condițiile în care se efectuează examinarea, formularea unor întrebări derutante etc. Testările cu detectorul de minciuni nu ar mai trebui să reprezinte probe în instanțele din România, susține avocatul Vasile Nester.

Un documentar realizat de Dana Pitrop.