Ascultă Radio România Cultural Live

DOCUMENTAR: Istoria bradului de Crăciun

24 Decembrie 2020, 05:49

Sărbătoarea Crăciunului, foarte aşteptată de români, umple sufletele a milioane de oameni de bucurie, fiind încărcată de tradiţii şi simboluri.

Cu mireasma proaspătă a cetinei de conifere, bradul a devenit cel mai important simbol al ritualurilor de Crăciun.

Una dintre nenumăratele legende legate de simbolistica bradului spune că odată, în vremuri foarte îndepărtate, au pornit la drum lung trei virtuţi surori (Speranţa, Iubirea şi Credinţa), căutând copacul care să le reprezinte: înalt ca Speranţa, mare ca Iubirea şi trainic precum Credinţa. După îndelungi căutări, surorile călătoare au găsit bradul, pe care l-au iluminat cu razele stelelor, devenind astfel primul pom sfânt împodobit de Crăciun.

Bradul este considerat un arbore sfânt pentru că vârful său se îndreaptă spre înaltul cerului dumnezeiesc, iar ramurile sale rămân permanent verzi, amintind de viaţa veşnică.

Cele mai vechi datini legate de bradul de Crăciun provin din Roma Antică, atunci când locuinţele erau împodobite cu un brad sau cu crenguţe de brad în timpul sărbătorilor.

Bradul era atârnat, uneori, de tavan cu vârful în jos, obicei pe care nimeni nu l-a putut descifra până în prezent, iar până în secolul XII, brazii de Crăciun nu erau împodobiţi.

În anul 1510 apare primul brad împodobit, la Riga, în Lituania, iar în anul 1521 prinţesa Hélene de Mecklenburg a adus la Paris obiceiul împodobirii bradului, după ce s-a căsătorit cu ducele de Orleans.

În 1584, pastorul şi cronicarul Baltazar Russow a scris despre tradiţia împodobirii unui pom în piaţă unde tinerii cântă şi dansează în jurul lui, după care îi dau foc.

În anul 1605 a fost înălţat primul brad de Crăciun într-o piaţă publică din Strasbourg, fiind împodobit cu mere roşii, iar în acelaşi an, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesian împodobeşte primul brad, în felul în care îl împodobim şi astăzi.

Bradul de Crăciun a ajuns în Statele Unite, în anul 1749, odată cu coloniştii germani stabiliţi în Pennsylvania şi cu mercenarii plătiţi să lupte în Războiul de Secesiune, iar în anul 1804, soldaţii din Fort Dearborn au tăiat brazi din pădure cu care şi-au decorat barăcile în timpul sărbătorilor de iarnă, dedicate Naşterii Mântuitorului.

În anul 1841 apare în Anglia primul brad de Crăciun, atunci când prinţul Albert a dăruit un exemplar soţiei sale, celebra regină Victoria, şi l-a instalat la castelul Windsor. În vârful bradului era instalat un înger înlocuit, ulterior, cu o stea, pentru a aminti de steaua văzută de cei trei magi veniţi de la răsărit.

În anul 1836, împodobirea bradului a fost legalizată pentru prima dată în statul Alabama, în anul 1878 au apărut globurile confecţionate din sticlă argintată de Thuringia, iar în anul 1882, după patentarea becului electric de către Thomas Edison, Eduard Johnson, un prieten al acestuia, a realizat prima împodobire a bradului de Crăciun cu beculeţe colorate care au înlocuit lumânările.

În anul 1880, obiceiul împodobirii bradului a ajuns şi la Casa Albă din Washington, dar ulterior, a fost interzis de preşedintele Theodore Roosevelt, motivând pericolul unui incendiu şi necesitatea protejării mediului, tradiţia fiind reluată abia în anul 1923 şi păstrată până în prezent.

Începând din anul 1930, brazi de mari dimensiuni au fost amplasaţi în pieţe sau locuri publice, iar în anii ’70 au apărut brazii artificiali.

La noi a existat obiceiul butucului de Crăciun, ritual azi dispărut, dar atestat încă de la romani, care presupunea că un trunchi de brad tăiat (jertfit) era ars pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, pentru a simboliza moartea şi renaşterea divinităţii, a zeului autohton Crăciun.

Un alt obicei moştenit de români de pe vremea dacilor era cultul pentru brad, pe care îl mai găsim şi astăzi în unele zone ale ţării, şi anume bradul era tăiat la nuntă sau la moartea cuiva, fiindcă în cadrul ritualului de înmormântare bradul reprezenta „nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

Primul brad împodobit la sărbătorile Crăciunului a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după venirea în Principatele Române, în anul 1866, astfel că de atunci, în noaptea de Crăciun, prinţii şi prinţesele invitate la palat împodobeau bradul.

Aşadar de 150 de ani românii nu îşi imaginează sărbătoarea Crăciunului fără bradul împodobit în casă, sau într-un spaţiu public, iar ritualul împodobirii bradului a devenit unul dintre cele mai pline de bucurie momente ale sărbătorilor de iarnă, în aşteptarea darurilor lui Moş Crăciun.

Răzvan Moceanu - RADOR

Castelul Pelișor – Reședință princiară și regală   de Macrina OPROIU
Istorie-filozofie-psihologie 21 Noiembrie 2024, 09:55

Castelul Pelișor – Reședință princiară și regală de Macrina OPROIU

Editura Corint și Muzeul Municipiului București au deosebita plăcere să vă invite vineri, 22 noiembrie 2024, la ora 18:30, la...

Castelul Pelișor – Reședință princiară și regală de Macrina OPROIU
Muzeul Colectivizării se extinde: Corpul B va fi amenajat cu  sprijinul Uniunii Europene prin PNRR
Istorie-filozofie-psihologie 15 Noiembrie 2024, 13:31

Muzeul Colectivizării se extinde: Corpul B va fi amenajat cu sprijinul Uniunii Europene prin PNRR

Muzeul Colectivizării din România, primul muzeu dedicat perioadei colectivizării forțate din anii regimului comunist,...

Muzeul Colectivizării se extinde: Corpul B va fi amenajat cu sprijinul Uniunii Europene prin PNRR
Începe a 19-a ediție a festivalului Ars HUNGARICA
Istorie-filozofie-psihologie 07 Noiembrie 2024, 10:12

Începe a 19-a ediție a festivalului Ars HUNGARICA

Festivalul cultural maghiar debutează vineri, 8 noiembrie 2024 cu două vernisaje în sala CIT a Primăriei Municipiului...

Începe a 19-a ediție a festivalului Ars HUNGARICA
„Arborele Memoriei”- o expoziție pentru comemorarea victimelor Holocaustului în România
Istorie-filozofie-psihologie 07 Noiembrie 2024, 01:12

„Arborele Memoriei”- o expoziție pentru comemorarea victimelor Holocaustului în România

Asociația Teatru 2.0 , alături de Federația Comunităților Evreiești din România, anunță  deschiderea expoziției...

„Arborele Memoriei”- o expoziție pentru comemorarea victimelor Holocaustului în România
100 de ani de la apariția volumului „Istoria civilizației române moderne” de Eugen Lovinescu, lucrare fundamentală a culturii române
Istorie-filozofie-psihologie 06 Noiembrie 2024, 13:30

100 de ani de la apariția volumului „Istoria civilizației române moderne” de Eugen Lovinescu, lucrare fundamentală a culturii române

Academia Română împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române , Biblioteca Centrală Universitară...

100 de ani de la apariția volumului „Istoria civilizației române moderne” de Eugen Lovinescu, lucrare fundamentală a culturii române
Evenimente speciale cu ocazia Galei Corneliu Coposu la Timișoara
Istorie-filozofie-psihologie 04 Noiembrie 2024, 02:05

Evenimente speciale cu ocazia Galei Corneliu Coposu la Timișoara

Cea de-a VII-a ediție a Galei Corneliu Coposu se va desfășura la Timișoara, pe 9, 10 și 11 noiembrie 2024, evenimentul...

Evenimente speciale cu ocazia Galei Corneliu Coposu la Timișoara
Se deschide Casa Arhitecţilor, parte a Domeniului Regal Peleș și locul unde a luat naștere proiectul Castelului Peleș din Sinaia
Istorie-filozofie-psihologie 18 Octombrie 2024, 15:11

Se deschide Casa Arhitecţilor, parte a Domeniului Regal Peleș și locul unde a luat naștere proiectul Castelului Peleș din Sinaia

După mai bine de 2 ani de renovări și lucrări de consolidare, Vila Șipot, cunoscută și sub numele de „Casa...

Se deschide Casa Arhitecţilor, parte a Domeniului Regal Peleș și locul unde a luat naștere proiectul Castelului Peleș din Sinaia
"ION MORARU Pustiirea și Sabia Dreptății - Treptele infernului - Fata cu miros de busuioc " - Un imn închinat jertfei românilor din Basarabia
Istorie-filozofie-psihologie 15 Octombrie 2024, 13:33

"ION MORARU Pustiirea și Sabia Dreptății - Treptele infernului - Fata cu miros de busuioc " - Un imn închinat jertfei românilor din Basarabia

Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută , marți, 15 octombrie 2024, de la ora 19.00, la Radio...

"ION MORARU Pustiirea și Sabia Dreptății - Treptele infernului - Fata cu miros de busuioc " - Un imn închinat jertfei românilor din Basarabia
Ascultă live

Ascultă live

04:00 - 04:30
Timpul Prezent (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
00:05 - 04:53
PSIHOLOGUL MUZICAL
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
04:00 - 05:00
Français 4
Ascultă live Radio România Internaţional 1
04:00 - 06:00
VERBA MANENT: Pagini din arhiva RRI (RRI)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
Acum live
Radio România Antena Satelor
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
Acum live
Radio România Braşov FM
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru