Idei în nocturnă. Pagini de Istorie - Despre Democrație în America, istorie și actualitate. Invitat, prof. Sorin Antohi

marți 7 iulie 2020, Radio România Cultural (21.10- 22).

Realizator, Dan Manolache.

După
cum se știe la 4 iulie 1776 a fost adoptată Declarația de
Independență a Statelor Unite, elaborată de un comitet de cinci
persoane numit de Congres: Thomas Jefferson, John Adams, Benjamin
Franklin, Roger Sherman și Robert Livingstone.

Devenită
Sărbătoare Națională, ziua de 4 iulie a fost în cei mai mulți
ani un prilej de bucurie, de bilanț și de speranță. În acest an
însă sărbătoarea
a fost afectată pe de o parte de
virulența epidemiei de Covid 19 soldată
cu aproximativ trei milioane de îmbolnăviri și peste 130. 000 de
victime, iar pe de altă parte de violența contestărilor celor
grupați sub sloganul ”Black
Lives Matter ”.
Să mai menționăm că fiind an electoral, toate aceste tensiuni
capătă și valențe....electorale.

Poate
tot considerente electorale l-au determinat pe Președintele Donald
Trump să se adreseze americanilor dintr-un sanctuar al democrației
americane, Mount
Rushmore din Dakota de Sud în
a cărui stâncă
au fost sculptate figurile
a patru preşedinţi americani: George Washington, Thomas Jefferson,
Abraham Lincoln şi Theodor Roosvelt.

Pe
parcursul demonstrațiilor pe care le aminteam,
demonstrații care
durează de câteva săptămâni, protestatarii au
contestat și
activitatea celor patru oameni politici (statuile unora dintre
aceştia au fost dărâmate), iar în Washington statuia
preşedintelui Abraham Lincoln, care i-a eliberat pe sclavi trebuie
apărată printr-un gard de urmaşii celor eliberaţi.

Iată
o analiză a discursului prezidențial pe care an preluat-o dintr-un
buletin editat de excelentă agenție de presă a Societății Române
de Radiodifuziune, RADOR.

”Donald
Trump a condamnat „noul fascism al extremei de stânga, care
solicită loialitate”. Preşedintele însă a luat poziţie pentru
apărarea culturii iudeo-creştine, subliniind că „cultura să
ştergem tot” este străină de America. „Acest lucru nu-l putem
accepta” – spunea preşedintele, adăugând că protestatarii
„vor să murdărească amintirea lui Washington, Jefferson, Lincoln
şi Roosvelt”. Trump i-a acuzat pe demonstranţi că „vor să
şteargă sistemul de valori americane şi vor să-i îndoctrineze pe
copiii noştri”. Preşedintele a declarat că „nu ne vor reduce
la tăcere şi nu vom permite ca oamenii răi să ne înfricoşeze”.

În
finalul discursului preşedintele a declarat că vor crea parcul
naţional al eroilor americani. Acolo vor ridica statui printre
altele, unor personalităţi cum sunt Harriet Tubman, o asistentă
medicală afro-americană, care a luptat pentru abolirea sclaviei,
Amelia Earhart, prima femeie pilot în America ori Billy Graham care
a fost un predicator baptist.

Redactorul
ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Andreas Ross
în articolul său
publicat astăzi în ediţia on-line a ziarului, opinează că Trump
prin acest discurs mizează totul pe o singură carte. „Pe măsură
ce Statele Unite intră în faza cea mai grea a pandemiei de
coronavirus, preşedintele alimentează flacăra războiului
cultural.”

Analistul
ziarului The
Washington Post consideră
că Trump exploatează diferenţele culturale şi sociale. Autorul
crede că preşedintele a avut un „discurs întunecat” de Ziua
Independenţei şi ajunge la concluzia că o asemenea abordare este
falimentară nu numai din punct de vedere moral, dar şi electoral,
pentru că nu va convinge, ci dimpotrivă îi va respinge pe cei
indecişi, de votul cărora poate să depindă câştigarea
alegerilor.

Vom
vorbi în emisiunea din acestă seară despre societatea
americană de astăzi, despre poziția SUA în angrenajul puțin
”gripat” al lumii de astăzi pornind de analiza celui mai
spectaculos stat al Lumii Noii, o analiză realizată de Alexis de
Toqueville după călătoria din anii 1831- 1832. Cartea sa ”Despre
Democrație în America” își păstrează și astăzi, după
aproape două secole, valoarea. Vom face așadar o paralelă între
lumea americană surprinsă atunci în plină dinamică
progresistă,
de Toqueville și realitățile de astăzi. Așa
cum remarca prestigiosul profesor și analist Francois Furet în
prefața lucrării, ”Toqueville s-a dus să caute în Amerca nu un
model, ci un principiu de studiat, o întrebare de ilustrat și de
rezolvat; în ce condiții democrația, dacă ea este o stare a
societății, devine ceea ce și trebuie să fie, pentru a nu conduce
la dictatură: o formă de guvernare.”

În
acest context al paralelelor între trecut și prezent vom discuta
așadar despre principiul suveranității poporului, despre
guvernarea Uniunii, despre Constituție și prerogativele pe care le
conferă puterior executivă, legislativă și judecătorească,
despre
legile democrației americane, etc

Vom
încheia această scurtă prezentare a emisiunii cu o cugetare a lui
Alexis de Toqueville care își păstrează și astăzi acualitatea,
o acualitate învăluită într- o veche și seducătoare aură
de....idealism ” cei însărcinați să conducă treburile publice
sunt adeseori inferiori, sub raportul capacității și moralității,
oamenilor pe care aristocrația i-ar aduce la putere; dar interesele
lor se identifică și se confundă cu cele ale majorității
concetățenilor lor. Ei pot comite frecvent înșelătorii și
grave
erori,
dar nu se va întâmpla să imprime guvernării o purtare sectară,
periculoasă.”

O
cugetare care, dor ea, ne poate oferi suficientă substanță pentru
o descuție despre esența și sensul democrației.

Fotografiile au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.