Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Horia Furtună – unul din fondatorii Radiodifuziunii române

08 Martie 2022, 06:00

Marţi, 8 martie, se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Horia Furtună, poet, prozator, dramaturg şi avocat, conferenţiar şi director al serviciului Teatral al Radiodifuziunii.

Horia Furtună s-a născut la 21 iunie 1888, la Focşani, fiind fiul lui Ioan Ştefănescu (Stephănescu), inspector general al Serviciului veterinar (fiul Meitanei Cristescu, înrudită cu familiile Văcărescu şi Orăscu), şi al Speranţei-Plautina (născută Vasiliu), descendentă a familiei Boerescu. Tatăl său îşi schimbase oficial numele în Furtună, în anul 1883.

Horia Furtună şi-a petrecut copilăria la Constanţa, unde a învăţat greceşte şi turceşte, apoi familia se mută la Bucureşti, unde cel mic parcurge primii ani de şcoală.

În anul 1902, debutează cu poezia „Prietenii”, apărută în revista „Carmen”, apoi, în anul 1903, publică versuri şi proză, în suplimentul ziarului „Adevărul”.

În anul 1904, publică o poemă „eroicomică” – „Iarba fiarelor” – în suplimentul pentru copii al aceluiaşi ziar, în anul următor publică proză în „Comoara tinerimei”, o parodie şi o baladă, iar în anul 1906, creaţiile sale sunt publicate în revista „Din liceu”.

Avea să semneze, de-a lungul timpului, şi cu pseudonimele literare Aghiuţă, Ariel, Spiriduş, Licurici sau Henri Loria.

Tot în 1906, obţine diploma de Bacalaureat a Liceului „Matei Basarab”, la secţia modernă şi tot în acel an, pregătindu-se în particular, îşi dă diferenţele şi este şi absolvent al secţiei clasice a liceului din Brăila.

Este admis, apoi, la Paris, la Facultatea de Drept şi Filosofie Pentru lecturi, unde se familiarizează cu limbile engleză şi germană şi urmăreşte cu viu interes viaţa culturală din Franţa.

La Paris i-a cunoscut pe Al. Macedonski, E. Lovinescu, Em. Ciomac şi Victor Eftimiu.

În anul 1909 obţine licenţa în drept la Paris, cu calificativul „magna cum laude”,  iar în anul 1915 obţine şi doctoratul, cu teza „Du recours de l’assureur contre les tiers responsables de la realisation du risque dans le contrat d’assurance”, la Facultatea de Drept din Iaşi.

Înfiinţează, alături de Ion Pillat, colecţia „Cărţile albe”, în care apare volumul „Flori sacre”, de Al. Macedonski – care era marginalizat la vremea aceea -, în 1912. Horia Furtună participă şi la seratele literare din casa lui Macedonski, alături de Eugeniu Speranţia şi Panait Muşoiu şi, drept răspuns al prieteniei ce îi lega, Macedonski îi dedică „Rondelurile rozelor” şi ultimul capitol din romanul „Thalassa”.

Începând cu anul 1915, profesează avocatura, fiind înscris în Baroul Ilfov, iar din anul 1916, împreună cu Ion Pillat şi Adrian Maniu, conduce revista „Flacăra”, în care i-au apărut câteva din cele mai bune poeme ale sale („Balada lunii”, „Menhirii”, „Sărmanul Yorick”), precum şi fragmente din romanul „Henri Loria”, publicat sub titlul „Iubita din Paris”.

A participat la războiul din anii 1916-1918, devenind prizonier în urma luptelor de la Nad-Patac, fiind internat în lagăr la Stralsund, pe insula Danholm, în Marea Baltică. Aici dă lecţii de franceză, învaţă rusa şi scrie.

După eliberarea din lagăr, în anul 1919 a devenit membru al Societăţii Scriitorilor Români, o vreme făcând parte şi din conducere. A fost ales, apoi, vicepreşedinte al Societăţii Autorilor Dramatici, calitate în care participă la diverse congrese internaţionale.

Se implică şi în politică, devenind liberal şi secretar benevol al lui Ionel Brătianu.

Este ales prefect şi deputat de Ilfov, în anii 1919, 1922 şi 1927.

În anul 1920, a condus foaia economică „Democraţia”, apoi, în perioada 1922-1924, alături de Ion Pillat şi Tudor Arghezi, a participat la înfiinţarea şi conducerea revistei „Cugetul românesc”, unde îi apare ciclul ce evocă prizonieratul în Germania, „În sârmele ghimpate”.

În anul 1924 a prezentat cu succes pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, „Făt-Frumos”, o piesă lirică în patru acte, în versuri, care apăruse, în acel an, în „Cultura Naţională”.

La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”. Primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit drept „Un suflet nou”.

Încă din 1928 desfăşura o intensă activitate publicistică în Radio, fiind deci unul dintre fondatorii instituţei.

În anul 1930 a fost director al cotidianului liberal „Mişcarea”, iar în perioada 1931 – 1932 este ales prefect al judeţului Buzău.

În anul 1934 renunţă la avocatură, în acelaşi an fiind distins cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români, pentru romanul „Iubita din Paris”.

În cadrul Radiodifuziunii, a fost, pentru un timp, colaborator, apoi redactor şi consilier pentru probleme literare.

Între anii 1934-1948 a fost directorul serviciului teatral al Radiodifuziunii.

A rostit de la microfon versuri pentru copii, a ţinut conferinţe despre poezia populară în opera lui Eminescu şi Coşbuc, şi a insistat asupra originalităţii folclorului nostru (obiceiuri de iarnă, doine şi cântece haiduceşti etc.). A prezentat ascultătorilor începuturile teatrului românesc, dar şi dramaturgia lui Vasile Alecsandri. Bun cunoscător al culturii franceze, a conferenţiat despre Spiritul lui Sacha Guitry şi despre proza şi teatrul lui Jean Giraudoux.

A realizat numeroase traduceri, adaptând uneori piese de teatru radiofonic. A tradus din Moliere („Burghezul gentilom”, „Vicleniile lui Scapin”), Racine („Andromaca”), Tristan Bernard, Aime Maillart, a dat versiunea românească a unor librete de operă (Weber, Monteverdi, Mozart) şi a lucrat la Simfonia pastorală, o colecţie de peste două mii de lieduri tălmăcite din alte limbi (între care „Şapte lieduri pe versuri de Clement Marot” de George Enescu, lieduri de Zeno Vancea pe versuri de Rilke, etc.).

Registrul preocupărilor sale era, dealtfel, foarte amplu. De la „călătorii sentimentale“ şi note de drum despre Madrid la „artă şi gastronomie“, de la valenţele umorului la Mark Twain la eseuri „despre plictiseală“, sau, de la „gluma ţărănească“ la Al. Odobescu şi de la „doina apelor şi a luncilor“ la figura tragică a lui Avram Iancu.

Unele conferinţe, precum cea despre Anna de Noailles, prinţesă Brâncoveanu, ţinută la Radio în ziua de 8 aprilie 1931 (la ora 18.15) avea să fie dezvoltată în volumul „Contesa de Noailles” (1933).

Dar şi prezenţa editorială a lui Horia Furtună a fost marcată de acelaşi „ambitus“ generos, de la lucrări de jurisprudenţă (Du recours de l’assureur contre les tiers responsables de la réalisation du risque dans le contrat d’assurance, 1915, teza sa de doctorat) la cele de factură economică (Spre politică financiară, 1921) şi chiar de etică socială (Criza morală a timpului de faţă, 1921). Apoi, de la monografii (I. C. Brătianu, 1921), la evaluări istorice (Războiul de neatârnare, 1927).

Beletristica prezintă şi ea o anume diversitate. Povestea lirică în 4 acte Făt-Frumos (1924) ţine de feeria dramatică, situându-se între „Cocoşul negru” al lui V. Eftimiu şi Chantecler de Edmond Rostand, dramaturgul francez pe care-l cunoscuse în timpul studiilor sale pariziene şi pe care avea să-l evoce la microfonul radioului („Souvenirs inédits sur Edmond Rostand” – în programul de seară din 1 aprilie 1930).

În schimb, Păcală (1927) e mai degrabă o farsă populară, plină de umor şi învăţăminte.

Anii petrecuţi în Franţa vor fi evocaţi în „Iubita din Paris” (1934) cu suficientă emoţie pentru a se crea cititorului impresia că are de-a face – măcar parţial – cu o scriere autobiografică.

A publicat, de-a lungul timpului, versuri, cronică literară, însemnări teatrale, proză şi încercări dramatice în „Adevărul literar şi artistic”, „Catedra” (Galaţi), „Carnet literar” (Buzău), „Cele trei Crişuri”, „Curentul”, „Dâmboviţa”, „Excelsior”, „Gorjanul”, „Gândirea”, „Humorul”, „Liberalul”, „Lupta”, „Luceafărul”, „Noi pagini literare”, „Ordinea”, „Propilee literare”, „Radio”, „Radio România”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Rampa”, „România nouă”, „Universul”, „Universul literar”, „Viaţa literară”, „Vremea” şi altele.

În anul 1948 se pensionează.

Horia Furtună a trecut la cele veşnice la 8 martie 1952, la Bucureşti.

În 1967, istoricul literar Dumitru Micu a avut remarcabila iniţiativă de a publica antologia „Balada lunii”, recuperând o parte din literatura – plină de lirism – a lui Horia Furtună. Utile precizări, la finalul cărţii, aducea Eugeniu Speranţia, poet şi estetician născut în acelaşi an (1888) cu Horia Furtună şi care semna – concomitent cu apariţia antologiei congenerului – volumul „Amintiri din lumea literară”, unde era recompusă epoca în care personalitatea lui Horia Furtună se impusese drept una dintre cele mai energice şi mai elevate.

de Răzvan Moceanu - RADOR

A murit sociologul Lazăr Vlăsceanu
Istorie-filozofie-psihologie 09 Iunie 2024, 11:20

A murit sociologul Lazăr Vlăsceanu

A murit  Lazăr Vlăsceanu , unul dintre cei mai de seamă sociologi ai educației din România, la vârsta...

A murit sociologul Lazăr Vlăsceanu
În primul weekend din iulie, BUCUREȘTIUL devine CAPITALA EUROPEANĂ a Muzicii Interbelice
Istorie-filozofie-psihologie 06 Iunie 2024, 10:08

În primul weekend din iulie, BUCUREȘTIUL devine CAPITALA EUROPEANĂ a Muzicii Interbelice

Ediția I a FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE MUZICĂ INTERBELICĂ – FIMI 2024 va avea loc în perioada 5 – 7 iulie...

În primul weekend din iulie, BUCUREȘTIUL devine CAPITALA EUROPEANĂ a Muzicii Interbelice
Un text inedit al lui Michel Foucault, Discursul filosofic | PODCAST
Istorie-filozofie-psihologie 20 Mai 2024, 13:43

Un text inedit al lui Michel Foucault, Discursul filosofic | PODCAST

Prima carte publicată de filosoful francez Michel Foucault, cea din 1966, Cuvintele şi lucrurile, i-a adus acestuia o...

Un text inedit al lui Michel Foucault, Discursul filosofic | PODCAST
Expoziție foto-documentară la Palatul Suțu - „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”
Istorie-filozofie-psihologie 19 Mai 2024, 05:04

Expoziție foto-documentară la Palatul Suțu - „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Ambasada Lituaniei în...

Expoziție foto-documentară la Palatul Suțu - „Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist”
A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”
Istorie-filozofie-psihologie 16 Mai 2024, 13:25

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”

Joi, 23 mai, de la ora 19.00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) cea de-a opta...

A opta întâlnire din seria LA LIBER – discuții despre chestii despre care nu discutăm, cu Alex Tocilescu la Teatrul Masca: „Critică și autocritică: nimeni nu-i bun la ceea ce face”
„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30
Istorie-filozofie-psihologie 12 Mai 2024, 04:10

„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30

Muzeul Ororilor Comunismului în România și Muzeul Comunismului din București  invită publicul la...

„Efectele ideologice ale comunismului asupra urbanismului din capitală și cum se reflectă azi” - luni, 13 mai, ora 19:30
Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai
Istorie-filozofie-psihologie 08 Mai 2024, 06:32

Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai

Volumul reunește peste 300 de instantanee realizate de Florin Ghioca, fotograful oficial al TNB.

Albumul de fotografie "Regele nu moare", disponibil din 10 mai
Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv
Istorie-filozofie-psihologie 08 Mai 2024, 05:32

Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Ambasada României în Statul Israel,...

Conferința „Holocaustul din Transilvania de Nord – 80 de ani de la ghetoizarea și deportarea evreilor” la ICR Tel Aviv
Ascultă live

Ascultă live

09:00 - 10:00
O oră cu Dana
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
09:30 - 10:00
ÇáÝĘŃÉ ÇáĂćáě
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
09:05 - 10:00
DEDICAȚII MUZICALE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
07:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru