Ascultă Radio România Cultural Live

TRIANON 100 - Cel bun de gură nu are totdeauna dreptate, de Georgeta Filitti

03 Iunie 2020, 05:10

La Conferința de pace de
la Paris s-au înfruntat două tabere, cea a învingătorilor și cea a învinșilor.
La o sută de ani de la consumarea evenimentelor, orice observator de bun simț
poate deosebi vorbăria care a învăluit zecile de ședințe ale conferinței de
rezultatele practice dobândite la
sfârșit. Cei care stârniseră războiul trebuia să plătească, dar nu să fie
complet anihilați. Cei care suferiseră, trebuia despăgubiți. Unde era cumpăna
dreptății?

Ungaria a trimis la
conferință o adevărată echipă de șoc: 7 comisari generali, 7 simpli, 38 de
experți (mai ales pe problema transilvană, dar țara vecină își disputa
teritorii și cu cehii și sârbii), 6 consilieri politici, 14 secretari.
Conducerea o avea contele Albert Apponyi iar documentația însuma peste 1500 de
pagini, plus hărți. ”Un tezaur unic al științei ungare”, asigura contele. Din
ele desprindem câteva linii directoare cu iz de amenințare: dacă problema transilvană
nu se rezolvă într-un sens favorabil Ungariei, ”pacea și ordinea economică a
Europei erau în pericol”. O notă din 14 ianuarie 1920 avertiza: ”In
Transilvania românii și maghiarii trăiesc amestecați, rivali azi și poate
prieteni mâine, eventual plini de ură și pândind momentul să se năpustească
unii împotriva celorlalți, dacă nu se găsea o soluție echitabilă”.

Cum principiul
autodeterminării era pe buzele tuturor la conferință, nu puteau face nici
ungurii abstracție de el. Au declarat că, uniți cu sașii, erau depozitarii unei
civilizații mai vechi și mai dezvoltate, ”stăpâni ai orașelor, industriei și
comerțului și legați de pulsul viu al civilizației occidentale”. Jucaseră un
rol mai important datorită privilegiilor și a supremației naționale a rasei
lor. A le cere să trăiască într-o comunitate înzestrată cu civilizație
orientală, inferioară, de expresie ortodoxă,
însemna blocarea dreptului la viață
națională proprie. Și ca superioritatea să fie mai limpede afirmată,
delegația a adus în sprijin statistici, măsluite, cum au constatat chiar
experții străini. Ani de zile, populația română, atât la orașe cât și la sate,
fusese înregistrată la oficiile de stare civilă cu nume ungurești și introdusă
ca atare în evidențe. ”Armele de dominare” erau la unguri și la sași, care
aveau ”o populație elevată”, nu la români – continua argumentarea materialul
informativ. Superioritatea se exprima prin deținerea unui procent mai mare din
bogăția provinciei, întreprinderi industriale și miniere, financiare, căi ferate,
societăți pe acțiuni, asociații cooperatiste, lucru care, e adevărat, nu putea
fi contestat de români, majoritari numeric dar defavorizați material. Ca să
preîntâmpine o virtuală contestare, memoriul unguresc a explicat că românii
fiind o rasă inferioară, chiar când li s-a lăsat dreptul de inițiativă -
neprecizat – nu l-au folosit din incapacitate managerială. Și carențele
românilor sunt înșirate în continuare cu aroganță uimitoare: au procentul cel
mai mare de analfabeți, literatura lor națională e de dată recentă, sunt
incapabili să-și organizeze un stat unitar, papalitatea a trecut neobservată
peste ei, nu sunt autohtoni ci s-au insinuat încet de-a lungul veacurilor,
venind în Transilvania abia în secolele XV-XVI. Revendicările lor naționale
erau ”exagerate”, ”puerile”. Ideea ”preconcepută” a comunității de limbă cu cei
din Regat înseamnă ”rea voință” iar hotărârile Adunării de la Alba Iulia sunt
opera ”unui grup mic grup de români” încât ardelenii devin ”victima ”unei
anexări.

În concluzie: cererile
românilor se loveau de cererile ”sfinte și incontestabile ale Ungariei”.
Transilvania trebuia să fie autonomă, unită cu Ungaria ori independentă și
neutră însă orientată spre Occident. Ar fi un afront să se coboare instituțiile
democrate maghiare existente acolo,
”patria seculară a democrației”, la ”nevoile primitive ale statului român”.

Considerații jicnitoare,
falsuri, ignorarea realității istorice – nimic n-a fost uitat spre a-i
discredita pe români. Doar că, minune, conferința și prin ea întreaga opinie publică
internațională, s-a lăsat convinsă de ”opincarii” de români. Apponyi însuși a
trebuit să recunoască: ”Guvernul n-a putut să procedeze altfel. Drumul
iscălirii păcii e singurul pe care putem merge”. Că semnarea a fost lăsată pe
seama unor funcționari mărunți ori că 4
iunie a devenit zi de doliu național din pricina ”înjunghierii Ungariei” iar
presa maghiară s-a dezlănțuit promițând răzbunare – toate acestea reprezintă un
spectacol. Atât.

Pentru popoarele civilizate ale Europei, tratatul de la Trianon a reprezentat triumful dreptății, păstrând, la centenar, dimensiunea rezolvării înțelepte a unui diferend milenar.

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Istorie-filozofie-psihologie 21 Februarie 2024, 10:30

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur

Ioan T. Morar va participa astăzi, 21 februarie 2024 (ora 14.30, Sala B120) la un atelier cu studenți și cadre didactice,...

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Istorie-filozofie-psihologie 06 Februarie 2024, 07:47

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"

Tipul de cancer nu a fost dezvăluit. Regele Charles al Marii Britanii a fost diagnosticat cu "o formă de cancer", a...

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 07:14

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului va fi marcată la ICR Londra printr-o proiecție de film și o...

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 05:10

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00

Asociația culturală “Aici a stat” organizează astăzi, 24 ianuarie, la ora 18:00, singura serată culturală a...

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 05:00

DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită...

DOCUMENTAR: Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859
Andrei Pleșu și Daniel David discută despre “30 de ani de România”, de Ziua Națională, la Radio România Cultural  | PODCAST
Istorie-filozofie-psihologie 29 Noiembrie 2023, 05:50

Andrei Pleșu și Daniel David discută despre “30 de ani de România”, de Ziua Națională, la Radio România Cultural | PODCAST

  Filosoful Andrei Pleșu și prof. univ. dr. Daniel David , rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, au discutat...

Andrei Pleșu și Daniel David discută despre “30 de ani de România”, de Ziua Națională, la Radio România Cultural | PODCAST
Săptămâna Psi: descoperă căile echilibrului interior în 10 orașe din România
Istorie-filozofie-psihologie 05 Noiembrie 2023, 06:25

Săptămâna Psi: descoperă căile echilibrului interior în 10 orașe din România

Cum recunoaștem criza vârstei mijlocii și cum ieșim din ea mai întregiți și mai echilibrați? Ce emoții se ascund...

Săptămâna Psi: descoperă căile echilibrului interior în 10 orașe din România
Expoziția dedicată lui Corneliu Coposu a ajuns la Chișinău
Istorie-filozofie-psihologie 02 Noiembrie 2023, 08:55

Expoziția dedicată lui Corneliu Coposu a ajuns la Chișinău

De astăzi, publicul larg poate vizita expoziția stradală dedicată lui Corneliu Coposu. Ea este intitulată „Corneliu...

Expoziția dedicată lui Corneliu Coposu a ajuns la Chișinău
Ascultă live

Ascultă live

16:00 - 16:30
Născut în România
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 18:00
CA PE ROATE
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
16:00 - 18:00
APLAUZE PENTRU FOLCLOR
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
16:03 - 16:30
Călător pe unde și oriunde (continuare)
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru