Viorel Roman: „Interdicția reduce simptomul, dar nu dezvoltă competența copilului”

Relația înaintea regulii. De ce interdicția nu funcționează în cazul adolescenților și al ecranelor

„Probabil că cel mai frecvent conflict din familie cu adolescenți nu mai este despre școală sau prieteni, ci despre timpii de ecran”, spune Viorel Roman, director executiv ALIAT ONG si psihoterapeut ALIAT pentru Sanatate Mintală.

Este și una dintre concluziile Ghidului ALIAT pentru sănătate mintală dezvoltat pentru părinți, ”Adolescenții și ecranele. Ce pot face părinții?” (https://aliatong.ro/ghid-pentru-parinti-despre-adolescenti-ecrane-si-rolul-adultului-intr-o-lume-construita-sa-capteze-atentia/).

Reflexul multor părinți este interzicerea accesului la telefon sau la social media. Doar că, avertizează specialistul, această soluție aparent simplă nu rezolvă problema de fond.

„Interdicția nu este suficientă, pentru că interdicția reduce simptomul, dar nu crește competența copilului, nu dezvoltă autoreglarea”. Mai mult, „un copil protejat complet nu este un copil pregătit” iar interdicțiile au de multe ori efect de bumerang, mai spune Viorel Roman.

Recent, mai multe țări din lume au decis interzicerea accesului minorilor pe rețelele sociale, limita de vârstă fiind diferită de la țară la țară Rezultatele sunt, însă, îngrijorătoare.

„Vedem că deja în prima lună de la interdicție, în Australia, 10% din apelurile de la Telefonul Copilului (din Australia, n.r.) au fost legate de stări de anxietate și depresie, cauzate de interzicerea social media”, spune el.

Și asta pentru că „pentru unii adolescenți, social media poate să fie singurul loc în care au un sentiment de apartenență la ceva”. De aceea, spune el, interdicția totală poate produce un efect de bumerang: ”dacă amânăm foarte mult debutul adolescenților pe social media, riscăm un efect de bumerang. Cu cât îi dai drumul mai târziu, cu atât efectul (de bumerang) e mai mare”.

Un alt efect grav al interdicției este ruperea comunicării.

„În momentul în care devine interzis, adolescentul nu o să mai meargă către părinte dacă i se întâmplă ceva în mediul online. Dacă interzicem complet, riscăm, iarăși, pasivizarea părinților și transferul responsabilității către altceva: s-ainterzis, este în regulă, nu mai trebuie să facem noi nimic.

Ăla e și momentul în care copiii, adolescenții, migrează către alte forme de socializare. Industria o să miște foarte repede, aici o să fie platforme poate mai puțin reglementate. Și în momentul în care devine interzis, adolescentul nu o să mai meargă către părinte dacă i se întâmplă ceva în mediul online. Pentru că, vezi tu, e interzis.Și dacă e interzis, ce ai căutat acolo? Iar un copil protejat e acel copil care merge la părinte și îi spune uite ce mi s-a întâmplat în online”.

În schimb, adevărata protecție arată cu totul diferit:
„Un copil protejat e acel copil care merge la părinte și îi spune: uite ce mi s-a întâmplat în online. Asta ajută copilul să se autoregleze și să dezvolte competențe de autoreglare.”

Nu toate aplicațiile sunt la fel, explică Viorel Roman. Există trei categorii de aplicații cu potențial ridicat de dependență: ”social media, video-urile scurte și jocurile cu recompense rapide”.

Mecanismul este unul cunoscut din industria jocurilor de noroc: ”recompense rapide, imprevizibile – practic cheia dependenței de jocuri de noroc.” Iar adolescenții sunt mult mai vulnerabili decât adulții! De fapt, mai spune Viorel Roman, ”nu telefonul este problema, ci aplicațiile. Și ”nu telefonul în sine trebuie demonizat, ci aplicațiile care apar pe telefon”.

Tehnologia are și beneficii educaționale, spune specialistul, însă accesul trebuie negociat și adaptat vârstei: ”în funcție de vârstă, lucrurile trebuie negociate” și actualizate.

”Când gestionez cu adolescenții dependența de social media, gestionez și toate dependențele ulterioare care pot apărea.”

Într-o lume în care atenția a devenit marfă, iar competiția pentru ea este globală, soluția nu este retragerea copiilor din realitate, ci pregătirea lor pentru ea.

Așa cum spune Viorel Roman, nu interdicția îi protejează pe adolescenți, ci relația care îi ajută să se autoregleze, să înțeleagă și să vorbească atunci când au nevoie.

Pe larg, în interviul acordat de Viorel Roman pentru emisiunea Știința 360, realizatoare Corina Negrea.