Cartea poveștilor abandonate, lansată la Chișinău, Iași și București

Asociația pentru cultură și arte Arbor rescrie destinul a zece povești abandonate.

 

            „Povești abandonate” recuperează texte pentru copii, scrise de autori din Basarabia, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, și le oferă publicului într-o carte accesibilă online. E un proiect al Asociației pentru cultură și arte Arbor, realizat în parteneriat cu Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău, care vine ca o continuare a unui alt program de succes al asociației, „Romanul românesc din stânga Prutului” (care a promovat literatura unor importanți prozatori din Republica Moldova).

În spatele proiectului Povești abandonate stă o muncă asiduă: au fost citite 55 de cărți, 150 de povești semnate de 45 de autori, din perioada când în Basarabia cărțile erau tipărite în limba română cu alfabet rusesc. După 1989, când s-a reluat grafia latină, din păcate multe dintre vechile volume n-au mai fost reeditate. Până acum doar 60-70% din textele literare de interes au ieșit în ediții noi.

Sunt foarte multe povești și povestiri pe nedrept uitate din cauză c-au fost tipărite în alfabetul chirilic. Multe meritau să fie incluse în volumul „Cartea poveștilor abandonate”, dar din motive financiare doar zece au putut fi recuperate pentru public. Păstrăm speranța că procesul început de Arbor va fi preluat și de editurile din România, așa încât și această parte a literaturii noastre comune să fie promovată. Cartea reunește povești și povestiri de: Pavel Boțu (1933-1987) - „Duelul”, „Pe aripi de vânt”, „Linuț”, de Victor Prohin (n.1942) - „Povestea păpușii cu inimă de piatră”, de Sanda Lesnea (1922-2008) - „Cheia timpului”, de Aurel Scobioală (1941-2007) - „Stelele”, de Ariadna Șalari (1923-2016) - „Gigantul de hârtie” și „Povestea grâului”, de Gheorghe Gheorghiu (1922-2009) - „Cântec de leagăn” și de Ana Lupan (1922-1998) - „Mărul de zăpadă”.

Selecția poveștilor a fost făcută de Eugenia Bejan și Tamara Maleru, bibliografe și cercetătoare din cadrul Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău și au fost luate în calcul acele texte care nu conțineau elemente de literatură angajată și care prezentau pilde și întâmplări atrăgătoare pentru tânărul cititor de azi. Odată finalizată partea de cercetare și selecție, poveștile au fost transliterate de studenții Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, iar de editarea, redactarea și analiza textelor s-au ocupat studenții de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, coordonați de prof. univ. dr. Bogdan Crețu, acesta fiind și autorul prefeței culegerii.

Știm că prezentarea grafică a unei cărți pentru copii e foarte importantă, așa că ilustrarea volumului Cartea poveștilor abandonate a reprezentat o sarcină la fel de valoroasă ca și editarea textelor. Designerul grafic și ilustratoarea Aliona Ciobanu, actualmente studentă la Academia Regală de Artă din Haga, a propus un stil modern, folosind tehnica ștampilelor handmade. A fost un efort creativ comun la care au fost invitați și elevi ai școlilor de arte plastice pentru copii din Chișinău și Tiraspol. Iar tehnica ștampilelor handmade s-a dovedit soluția cea mai potrivită pentru uniformizarea sub o singură linie de design a stilurilor micilor artiști, zece copii cu vârste între 12 și 15 ani.

În plus există și o componentă audio a proiectului. Tinerii cititori au posibilitatea să scaneze codurile QR de pe paginile Carții poveștilor abandonate și să asculte cinci povești în lectura actriței Elena Frunze-Hatman. Vocea caldă a actriței este acompaniată de cinci părți din suita muzicală „Carnavalul animalelor” de Camille Saint-Saëns (1835-1921). Realizarea poveștilor audio a fost făcută după conceptul și scenariul managerului proiectului, Victoria Nagy Vajda, iar editarea propriu-zisă a fost responsabilitatea sound designerului și producătorului muzical, Șerban Ilicevici, de la Rivulet Studio.

După toată munca unei echipe atât de numeroase și dedicate, care a lucrat pentru aparița acestui volum atât de special pentru copii, mai e nevoie de un singur lucru: de atenția cititorilor. Pentru ca personajele cărții să prindă viață și să iasă cu adevărat din hibernare trebuie să își găsească prieteni. Vă invităm să ne fiți alături, cât mai numeroși, cu mic și mare, la evenimentele de lansare a cărții care vor avea loc la Chișinău, Iași și București, conform programului de mai jos:

CHIȘINĂU

28 mai 2022, ora 14:00

Filiala Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” din incinta Teatrului Republican de Păpuși „Licurici”

Str. 31 August 1989 nr. 121, Chișinău

IAȘI

1 iunie 2022, ora 11:00

Muzeul Național al Literaturii Române

Str. Vasile Pogor nr. 4, Iași

BUCUREȘTI

4 iunie 2022, ora 16:00

Salonul Internațional de Carte Bookfest

Complexul Expozițional Romexpo București, pavilionul B2

Standul Editurii Seneca

Bd. Mărăști 65-67, București

Vor veni în fața publicului toți cei care au contribuit la proiect. Dintre autori vor fi prezenți scriitorul Victor Prohin, alături de fiii celorlalți semnatari ai textelor. În cadrul lansării de la Chișinău va avea loc dezbaterea „Literatura pentru copii din Basarabia în perioada sovietică”, cu participarea bibliografilor Eugenia Bejan și Tamara Maleru, a criticilor Bogdan Crețu și Diana Vrabie, dezbatere moderată de realizatoarea emisiunii Cooltura de la TVR1, Mirela Nagâț.

La București, în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Salonul Internațional de Carte Bookfest, la standul editurii Seneca, doritorii vor putea admira ilustrațiile copiilor din Cartea poveștilor abandonate și vor putea răsfoi poveștile, pe perioada întregului târg (1-5 iunie 2022, 10:00-20:00).

Culegerea „Cartea poveștilor abandonate” poate fi accesată gratuit online pe pagina web a Asociației Arbor https://www.arborinstitute.eu/povesti-abandonate/.

Mai multe despre Asociația pentru cultură și arte Arbor

Asociația pentru cultură și arte Arbor a fost înființată în decembrie 2017. Misiunea Arbor este de a realiza proiecte din toate domeniile artistice, de a dezvolta mobilitatea culturală, îndeosebi între România și Republica Moldova. În perioada 2017-2021, Arbor a organizat peste 30 de expoziții de artă, atât în propriul spațiu expozițional din București, Arbor.art.room, cât și în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. Pe lângă bogata activitate dedicată artelor vizuale, Arbor este cunoscut și pentru proiectele educative de promovare a culturii scrise, precum „Cultura Bus” (ajuns în 2021 la a V-a ediție, excursii pentru elevii cu acces limitat la cultură), „Arbor Master Class” (ateliere de artă realizate de cunoscuți artiști din România pentru elevii și studenții din instituțiile de învățământ artistic din Republica Moldova), „Romanul românesc din stânga Prutului” (un proiect de promovare a literaturii basarabene în România, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Republica Moldova). În august 2020, Arbor a lansat prima platformă de expoziții de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova: www.theopen-art.com, construită cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției la Chișinău. Pe platformă pot fi vizitate virtual 10 expoziții semnate de artiști din România și Republica Moldova, precum și 2 expoziții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Până în prezent, Arbor a editat 3 cataloage de artă (Ghenadie Popescu, Mark Verlan, Valentina Rusu Ciobanu) și a făcut donații și sponsorizări instituțiilor de învățământ artistic, ONG-urilor de cultură, companiilor de teatru, artiștilor independenți și muzicienilor.

Mai multe despre Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” a fost fondată în 1944. Astăzi, ca instituție cultural-educativă, asigură completarea și valorificarea colecției de publicații pentru copii și adolescenți, promovează noile tehnologii și strategii de informare a copiilor, contribuie la elaborarea unor programe culturale destinate tinerilor. Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” e în subordinea administrativă a Ministerului Culturii din Republica Moldova.

Partenerii principali ai proiectului sunt Administrația Fondului Cultural Național (cofinanțatorul proiectului) și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”. Alți parteneri sunt Teatrul „Alexei Mateevici”, Școala de Arte Plastice pentru Copii „A. Șciusev” din Chișinău, Școala de Arte Plastice pentru Copii „A. Foinițkii” din Tiraspol și Rivulet Studio.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național.

 

 

O convingătoare pledoarie pentru Cartea poveștilor abandonate e și prefața criticului  Bogdan Crețu

***

 

POVEȘTI CARE AU IEȘIT DIN HIBERNARE

E mare, mare păcat când poveștile alunecă în uitare. Nu mor de tot, ci, îmi imaginez, intră în hibernare precum ariciul, marmota sau ursul. Sau pândesc venirea unor vremuri prielnice, precum bobul de grâu din cartea pe care o țineți în mână. E tactul lor de a aștepta răbdătoare ca cineva să-și amintească de ele și să le readucă la lumină. Este exact ceea ce se întâmplă în această carte: ea recuperează povești care, cândva, au încălzit sufletele și imaginația unor generații. Au rămas decenii bune prinse în capcana alfabetului chirilic, care fusese impus în Uniunea Sovietică limbii române din Republica Moldova. Câțiva studenți harnici le-au transpus în alfabetul lor firesc, cel latin. Alți studenți, la fel de harnici, le-au editat, au explicat cuvintele mai vechi. E important: poveștile frumoase nu conțin numai întâmplări nemaivăzute sau învățături valoroase, ci și mesaje dintr-un alt timp al limbii române. Altfel spus, cuvinte pe care noi nu le mai folosim azi. Dar e bine să le știm.

În fine, după ce toți acești oameni tineri au scărmănat aceste texte, vin și eu, profesorul și prietenul unora dintre ei, și mă bag în seamă. Am citit cu maaaare plăcere aceste texte. E vorba despre animăluțe, despre plante, despre lumea fantastică în sine a copiilor, despre timp, despre păpuși care au suflet. Și despre multe altele. Poveștile bune au marea calitate că nu se consumă de tot: le poți citi la diferite vârste și rămâi fermecat. Ele se întâlnesc oricum unele cu altele, într-o lume a lor, așa cum păpușile realizate de meșterul din povestea lui Victor Prohin e văr bun cu Pinocchio sau Nestor, din cea a Sandei Lesnea e frate cu feciorul de împărat din Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.

Sunt convins că autorii din această carte, Pavel Boțu, Victor Prohin, Sanda Lesnea, Aurel Scobioală, Ariadna Șalari, Gheorghe Gheorghiu, Ana Lupan vor însoți de acum înainte visele multor copii români. Dar și pe ale unor adulți. (Chiar dacă nu se prea laudă cu asta, și adulții visează.) Poveștile sunt mai înțelepte decât oamenii mari și aproape la fel de înțelepte precum copiii.

Mai e nevoie de un singur lucru pentru ca personajele din această carte să revină la viața lor adevărată, după ce au ieșit din hibernare: ele trebuie să își găsească prieteni. Și eu nu știu decât un singur fel de a te împrieteni cu personajele: prin lectură. Spor la citit, așadar!

Bogdan Crețu