CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL: Conf. RĂZVAN VONCU prezintă conferinţa cu tema TREI AROMÂNI: BOLINTINEANU, ANGHEL, VINEA

Duminică 12 noiembrie 2017, de la ora 11.00, la Sala Atelier, în cadrul programului CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL, Conf. RĂZVAN VONCU prezintă conferinţa cu tema TREI AROMÂNI: BOLINTINEANU, ANGHEL, VINEA

De ce „trei aromâni”? Mai întâi, pentru că există astăzi, inclusiv în spațiul public românesc, o tentativă de a acredita alteritatea aromânilor, în raport cu ceilalți români. Or, adevărul este că, risipiți de istorie în mai multe state şi culturi balcanice, aromânii au dat valori de vârf în culturile greacă, sârbă, bulgară sau albaneză (ba chiar şi în alte culturi europene), dar numai în cultura română ei sunt acasă. Numai aici, ei sunt prezențe organice, care completează şi desăvârşesc curente şi epoci esențiale, cum sunt paşoptismul, epoca lui Carol I şi interbelicul. Nicăieri altundeva nu se poate alcătui o panoramă verosimilă a culturii respective exclusiv prin aromâni, aşa cum, la limită, se poate alcătui în cultura noastră, din Evul Mediu şi până azi.

În al doilea rând, chiar şi cei care recunosc adevărul istoric şi lingvistic al apartenenței aromânilor la românitate au tendința de a proiecta contribuția acestora sub spectrul conservatorismului spiritual. Există o evidentă tendință de a alege, dintre modelele ilustre ale aromânilor din cultura noastră, mai degrabă pe savantul Tache Papahagi, custode al limbii şi al civilizației române străvechi, decât pe Marian Papahagi, marele umanist de deschidere europeană. Pe ilustra Matilda Caragiu-Marioțeanu, dialectolog şi lingvist de talie europeană, nu pe Toma Caragiu, actor şi poet, spirit ludic şi genial „tulburător” al apelor conformismului... Am ales, de aceea, din lunga istorie a aromânilor în literatura română, trei figuri care ilustrează inovația, creativitatea, curajul schimbării. Pe romanticul Dimitrie Bolintineanu, care dă o originală nuanță de senzualitate orientală naivului romantism paşoptist. Pe enigmaticul Dimitrie Anghel, visător fantasc şi poet estetizant până la manie, fără de care nu se poate vorbi, la noi, de simbolism. În fine, pe Ion Vinea, creatorul suprarealismului românesc, care, în plină derută a iraționalismului, aduce în publicistica noastră dintre cele două Războaie Mondiale cuvenita măsură şi echilibrul convingerilor democratice.Toți trei ilustrează o altă fațetă a dimensiunii aromâne în literatura noastră. Fațeta curajului estetic şi intelectual, a ieşirii din rând, a creativității întemeietoare. Şi, nu în ultimul rând, a continuității acestei dimensiuni aromâne, care, de altfel, e prezentă şi astăzi în cultura română" . Răzvan VONCU

 

Despre conferenţiar

Răzvan Voncu (n. 1969), critic şi istoric literar, este conferențiar universitar doctor la Departamentul de Studii Literare al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Predă istoria literaturii române, istoria intelectualității evreieşti din România şi balcanologie. Este autorul a 16 cărţi, dintre care menţionăm: Secvenţe literare contemporane (2001; ed. a II-a, 2010), Orizonturi medievale (2003), Despre Preda (2003), Eseuri critice (2006), Fragmente de noapte (2008), Un deceniu de literatură română (2009), Zece studii literare (2010), Labirintul mărturisirii (2012), O istorie literară a vinului în România (2013), Poeți români de azi (2015), Arhitectura memoriei (2016). A colaborat, din 1989 și până în prezent, la majoritatea revistelor literare de prestigiu în țară: Luceafărul, Viața românească, Tribuna, Apostrof, Contemporanul, Cultura, Caiete critice, Literatorul, Poesis.

În prezent, este redactor-șef al revistei România literară. A primit mai multe premii literare și jurnalistice, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică, istorie literară și eseu (2017), Premiul Național „Marin Sorescu” (2002), Premiul „Titu Maiorescu” pentru critică literară al Academiei Române (2003), Premiul Național „Tudor Arghezi” – Opera Omnia pentru critică literară (2017) și Premiul Filialei București – Critică, istorie literară și eseu a Uniunii Scriitorilor (2014). A fost tradus în franceză, engleză, italiană, sârbă și macedoneană. Este cetățean de onoare al municipiului Târgu Cărbunești.

*