Despre Dora Maar și Pablo Picasso, personajele Slavenkăi Drakulić, alături de Carmen Mușat, Iulia Popovici și Alina Purcaru

Vineri, 16 octombrie, începând cu ora 18.00, Editura Pandora M în parteneriat cu Librăria Humanitas Kretzulescu vă invită la lansarea romanului „Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso” de Slavenka Drakulić, publicat recent în colecția „Anansi” a Editurii Pandora M. La eveniment iau parte criticul literar Carmen Mușat, redactor-șef al săptămânalului „Observator cultural”, Iulia Popovici, jurnalist cultural, critic de teatru și de film, și Alina Purcaru, scriitoare și jurnalist cultural.

Lansarea va fi transmisă LIVE pe paginile de Facebook #ANANSIWorldFiction (https://www.facebook.com/anansi.worldfiction/), Librăria Humanitas Kretzulescu (https://www.facebook.com/librariahumanitas.kretzulescu/) și Observator cultural(https://www.facebook.com/Observator-cultural-187073145892).

Supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, scriitoarea și eseista Slavenka Drakulić este considerată astăzi una dintre cele mai proeminente voci din spațiul ex-iugoslav. Numele ei apare în mod constant în prestigioase publicații internaționale precum „The New Republic”, „The New York Times Magazine”, „The New York Review of Books”, „Süddeutsche Zeitung”, „Internazionale”, „Dagens Nyheter”, „The Guardian”, „Eurozine” și este invitată adesea la cele mai importante dezbateri internaționale pe teme politice și literare. În 2004 a primit prestigiosul The Leipzig Book Award For European Understanding, iar în 2010, în cadrul Reuniunii Internaționale a Scriitorilor care a avut loc la Praga, a fost numită una dintre cele mai influente scriitoare europene a vremurilor noastre.

Critică acerbă a regimului generalului Franjo Tudjman în trecut, Slavenka Drakulić face parte din grupul celor „cinci vrăjitoare de la Zagreb”, alături de Dubravka Ugrešić, Rada Iveković, Vesna Kesić și Jelena Lovrić. Povestea are legătură cu o întâmplare din jurul anului 1992, atunci când revista „Globus” a publicat un articol intitulat „Croatian Feminists Rape Croatia”. În acest material, Slavenka Drakulić alături de cele patru scriitoare și jurnaliste croate care s-au opus tendințelor naționaliste au fost puternic atacate, primind eticheta de „vrăjitoare”.

Feministă militantă încă din anii '80, reia în „Dora și Minotaurul”, cu uneltele ficțiunii, povestea relației dintre fotografa Dora Maar cu Pablo Picasso, romanul purtând numele uneia dintre cele mai cunoscute desene ale cunoscutului artist spaniol.

Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit și un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect.

Slavenka Drakulić lămurește, în prefața cărții, povestea carnetului:

„Carnetul în cauză — posibil să fie vorba chiar despre celebrul «carnet de însemnări din Ménerbes», de care amintesc James Taylor, Alicia Dujovne Ortiz și alți autori în cărțile lor despre Dora — a fost vândut în 1999, la licitația Ultimele amintiri ale Dorei Maar. După moartea proprietarului anonim, carnetul a ajuns în țara de origine a tatălui Dorei. În prezent acesta se află la Rijeka, în proprietatea unui cunoscător nu doar al lucrărilor Dorei, ci și al Dorei însăși. Noul proprietar a contactat editorul acestei cărți cu condiția ca numele lui, cât și cel al fostului proprietar, să rămână necunoscute publicului. Chiar dacă este vorba despre un text fragmentar și probabil nefinalizat, acest manuscris reprezintă o examinare valoroasă a personalităților artistice, atât a Dorei Maar, cât și a lui Picasso, meritând cu prisosință să fie publicat. Îl prezentăm cu corecturile și adnotările aferente ale redactorului”.

Viața Dorei alături de Picasso, așa cum reiese din însemnări, și consecințele traumatizante pe care le-a avut despărțirea lor asupra ei dezvăluie relația tumultuoasă a două personalități creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare.

Cartea apare în traducerea din limba sârbo-croată a Octaviei Nedelcu.

Slavenka Drakulić are un proiect romanesc mai amplu care explorează ceea ce criticii ar putea numi „varianta lor”. În listă putem așeza romanele Slavenkăi care le au drept personaje pe Mileva Einstein („Mileva Einstein, teorija tuge” / „Mileva Einstein, a Theory of sadness”) și pe Frida Khalo („Frida ili o boli” / „Frida’s Bed”).

Slavenka Drakulić publicat până în prezent șapte romane și cinci cărți de eseuri.

În prezent, își împarte viața între Suedia, Austria și Croația, alături de soțul ei, scriitorul și jurnalistul Richard Swartz.