Alături de autoare, vor participa Daniela Zeca-Buzura (scriitoare, realizator emisiuni TV), Neculai Constantin Munteanu (jurnalist), Florin-Răzvan Mihai (coordonatorul imprintului „Corint Istorie Autori Români”) și Antoaneta Cojocaru, actriță, cu o lectură din scrisorile Monicăi Lovinescu. Discuția va fi moderată de Simona Preda.

Partener media: PressHub

Descriind legătura puternică dintre o mamă – Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu (1887–1960), fosta soție a criticului literar Eugen Lovinescu – și fiica ei – Monica Lovinescu (1923–2008), unul dintre cei mai vocali opozanți ai regimului comunist, stabilită în Franța încă din 1947 –, Doina Jela prezintă ororile regimului comunist, nemilos cu cei pe care îi socotea „dușmanii” săi.

Autoarea arată în detaliu cum, în jurul Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, o pensionară cu o existență discretă, începând din 1955, Securitatea, ca un păianjen dibaci și neobosit, a țesut o pânză de agenți și informatori și și-a mobilizat toate forțele împotriva „prăzii” sale. Telefonul era ascultat în continuu, iar ieșirile ei zilnice, supravegheate cu mare atenție. S-a recurs la toate metodele: șantaj, amenințări, promisiuni mincinoase, îndemnuri „binevoitoare”. Totul cu un singur scop: ca mama să-și trădeze fiica, cerându-i să revină în țară. Ecaterina Bălăcoiu-Lovinescu a rezistat tuturor tentațiilor, în schimb, a plătit scump: a fost arestată în 1958, condamnată la 18 ani de temniță grea pentru „discuții dușmănoase la adresa regimului democrat” și închisă, la vârsta de 71 de ani, la Malmaison, Uranus, Jilava, Văcărești. A murit la penitenciarul spital Văcărești.

• „Este un imn adus Mamei, cu o finețe psihologică, un rafinament al analizei și în același timp un patetism firesc, care bineînțeles m-a covârșit.” Monica Lovinescu, Jurnal, 1996, 1997

• „Am găsit în cartea aceasta, efectiv, toate elementele unei tragedii stricto sensu, o tragedie personală înscrisă în tragedia unei epoci și în tragedia literaturii române postbelice.” Matei Călinescu, Revista 22, nr. 24, 1998

Doina Jela este scriitoare, editoare, publicistă. Volume publicate: Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist; Telejurnalul de noapte; Această dragoste care ne leagă; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar, carte ecranizată de Lucian Pintilie în După‑amiaza unui torționar; Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste; Afacerea Meditaţia Transcendentală, în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu; Reuşeşti sau mori – convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski; Ungaria 56, Revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist, în colaborare cu Vladimir Tismăneanu; O sută de zile cu Monica Lovinescu; Oleg Danovski. Omul, artistul, legenda; Villa Margareta, roman; Efectul fluturelui, roman. A îngrijit și/sau prefațat mai multe ediţii, printre care Neculai C. Munteanu, Ultimii şapte ani de‑acasă. Un ziarist în dosarele Securităţii; Războiul de treizeci de zile. Jurnal colectiv de campanie. Alte volume: Ghidul viitorului student, proiect original. A participat la numeroase volume colective: Analele Sighet; Cum era, cam aşa (coord. Călin Mihăilescu); Cartea cu bunici, Războiul de 30 de zile. Traduceri: Stéphane Courtois, Cartea neagră a comunismului (în colaborare); Boris Souvarine, Stalin; Marguerite Yourcenar, Lovitura de graţie; Olga Lossky, Recviem pentru un cui; Stéphane Courtois (coord.), O noapte atât de lungă; Diane Ducert, Femeile dictatorilor, vol. I, II. A redactat numeroase cărţi din engleză, franceză, italiană, în special de istorie recentă şi ştiinţe sociale. A coordonat colecțiile Procesul comunismului de la Editura Humanitas și Actual de la Curtea Veche Publishing. Alte activităţi: a fondat, împreună cu Mihai Creangă, Teodora Stanciu și alții, Asociația Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ).

Intrare liberă. Vă așteptăm!