Marin Mălaicu-Hondrari, recompensat cu „Premiul pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă” la Gala Premiilor Observator cultural
26 Noiembrie 2021, 16:27
„Premiul pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă”, proiect aflat la prima ediție, inițiat și susținut de Institutul Cervantes, a deschis aseară Gala Premiilor Observator cultural, ediția a XV-a.
Câștigătorul este Marin Mălaicu-Hondrari, pentru ediția în limba română a romanului Patria de Fernando Aramburu, apărut la Editura Litera. Marin Mălaicu-Hondrari a mai avut o traducere în lista cărților finaliste la marele premiu: Autonauţii de pe cosmodrum, de Julio Cortázar, Carol Dunlop, apărută la Editura Art. Celelalte trei titluri care completează lista traducerilor finaliste sunt: Impostorul de Javier Cercas, Editura Rao, traducere de Mariana Sipoș, Străjerii cetății. Vol. I: Bestiarul lui Axlin, Laura Gallego, Editura Polirom, traducere din limba spaniolă de Mioara Adelina Angheluță și Scandalul secolului, Gabriel García Márquez, Editura Rao, traducere de Tudora Șandru Mehedinți.
Numele câștigătorului a fost anunțat de scriitorul si profesorul Corin Braga (Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj), membru al juriului, alături de conf.dr.Ilinca Ilian (Universitatea de Vest Timișoara) și prof. dr. Mianda Cioba (Universitatea București).
Mianda Cioba este și cea care a susținut laudatio pentru marele câștigător:
„Premiul îi revine lui Marin Mălaicu-Hondrari, pentru că a introdus în orizontul culturii române această carte de o covărșitoare actualitate și de o consistență etică remarcabilă care o așază în vecinătatea literaturii unor Michel Houellebecq, Philip Roth sau Mario Vargas Llosa. Un roman care, într-o manieră atât de oportună și de necesară, în această perioadă de radicalisme fără obiect, ne vorbește despre capcanele nevoii de a aparține și despre dramele identității. Acordăm acest premiu din toată inima pentru modul în care traducerea domnului Marin Mălaicu-Hondrari ne arată cum limbile coexistă, se interferează și reverberează una în auzul celeilalte, pentru modul în care ne arată cum limba spaniolă trece armonios într-o limbă română bine temperată registral, îmbrățișând și ea, la rândul ei, limba euskera – în roman, limba afectivității și a familiei, dar și limba războiului și a violenței. Și dacă limbile comunică și se întrepătrund, înseamnă că oamenii dialoghează și conviețuiesc, pornind de la valori comune, că grupurile și comunitățile se reinventează și-și continuă drumul în istorie, iar asta impune o ordine a firescului și a speranței. Ortega Y Gasset spunea că universul traducerii și conștiința de sine a traducătorului sunt bântuite de o utopie negativă și de o utopie pozitivă. Utopia pozitivă pretinde că traducerea perfectă este posibilă și este la îndemâna talentului omenesc. Utopia negativă ne spune că nu există traducere perfectă și pune sub semnul întrebării chiar condițiile de existență ale traducerii în sine. După cum știe orice traducător, experiența concretă a traducerii ar putea fi descrisă ca o epuizantă pendulare între aceste credințe de semn opus.
Din această perspectivă, premiul pe care îl acordăm astăzi recompensează o aventură impresionantă, de mai bine de 700 de pagini, o aventură a tenacității și a încrederii pe care traducătorul a dus-o la bun sfârșit, înarmat cu un mereu reînnnoit pariu al căutării traducerii perfecte.”.
„Premiul pentru cea mai bună traducere din limba spaniolă”, anunțat de Institutul Cervantes din București anul acesta de Ziua Internațională a Cărții, are ca scop creșterea stimularea traducerilor din autori de limbă spaniolă și creșterea interesului pentru cultura de limbă spaniolă prin traduceri.
Ne dorim ca acest premiu să devină un punct de reper în contextul relațiilor dintre Spania și România, un element-punte cu toate culturile țărilor de limbă spaniolă, un eveniment de tradiție, care să consolideze în peisajul de carte românesc prezența literaturilor de limbă spaniolă, atât de puternice, de proaspete și de variate. Este, deopotrivă, un gest de recunoștință atât pentru traducători, cât și pentru editorii români, cu o semnificație aparte pentru tânăra generație de hispaniști, pe care premiul își dorește să o încurajeze.
„Ne dorim nu doar să popularizăm operele celor care scriu în limba spaniolă, ci și să recunoaștem importanța muncii traducătorilor, aceștia fiind cei care, la urma urmei, fac cunoscute cultura și limba noastră pretutindeni în lume. Subliniez si importanța activității editurilor din Romania, o activitate atât de necesară și de bogată
Tuturor acestora la este dedicat acest premiu, care sperăm să devină o tradiție și să ajungă tot mai cunoscut la edițiile viitoare. Sperăm ca următoarea ediție să se desfășoare cu prezență fizică”, a declarat aseară Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din București.
Lansarea acestui premiu anul acesta are o dublă semnificație: 2021 este anul în care Institutul Cervantes serbează 30 de ani de existență, iar Spania și România celebrează 140 de ani de relații bilaterale.
