DOCUMENTAR: 165 de ani de la naşterea pictorului Vincent van Gogh

Pictorul Vincent van Gogh s-a născut la Zundert, Olanda, la 30 martie 1853, într-o familie de pictori şi negustori de artă, tatăl său fiind pastor protestant, iar mama sa având în mod special înclinaţii spre pictură. La vârsta de 15 ani, familia sa a avut o serie de probleme financiare şi a fost nevoit să părăsească şcoala şi să muncească, potrivit site-ului www.artble.com. A lucrat la o societate în domeniul artei a unchiului său numită Goupil & Cie din Haga. Vorbea fluent franceza, germana şi engleza.

În 1873, a fost transferat la Galeria Groupil de la Londra. Aici s-a îndrăgostit de cultura engleză şi a devenit un fan al scrierilor lui Charles Dickens şi George Eliot. În timpul liber, van Gogh vizita galerii de artă. S-a îndrăgostit de fiica proprietăresei unde locuia, Eugenie Loyer. Atunci când aceasta i-a respins propunerea sa de căsătorie, van Gogh a suferit o cădere psihică. Şi-a aruncat toate cărţile cu excepţia Bibliei şi şi-a dedicat viaţa lui Dumnezeu. La locul de muncă a devenit furios, iar pe clienţi îi îndemna să nu mai cumpere artă fără valoare, în cele din urmă a fost concediat.

În perioada următoare a predat într-o şcoală de metodişti şi a ţinut predici. Se pregătea pentru examenul de admitere la Şcoala de Teologie din Amsterdam. După un an de studiu, a refuzat să ia examenele în limba latină, considerând-o o limbă moartă, ulterior refuzând să mai dea admiterea. În 1878 a muncit, ca voluntar, la o mină de cărbune din sudul Belgiei. A continuat să predice şi a slujit celor bolnavi, realizând diverse lucrări. În 1880 a decis să revină la Bruxelles şi să devină artist. Opera cea mai reprezentativă pentru această perioadă de afirmare artistică a fost "Mâncătorii de cartofi" (1885).

În 1886, a apărut, pe neaşteptate, în locuinţa din Paris a fratelui său Theo, unde a rămas aproape doi ani, până 1888. La Paris, i-a întâlnit, pentru prima oară, pe Paul Signac, Georges P. Seurat, Toulouse-Lautrec şi Paul Gauguin. A descoperit impresionismul şi arta japoneză, dar nu a găsit acea solidaritate între artişti, pe care o visase. Perioada cea mai liniştită a vieţii sale, anul 1888, a petrecut-o la Arles. Aici a dat naştere grandioasei serii de tablouri de o măiestrie tehnică absolută, celebrele "Tournesols" ("Florile soarelui") stând mărturie în acest sens. Această perioadă de creaţie excepţională nu a exclus însă nici mizeria şi nici foamea, artistul cumpărându-şi, în primul rând, vopseaua atât de necesară. Hrana sa era formată din cafea, pâine şi absint, care însă i-au distrus sănătatea şi aşa destul de şubredă.

O primă criză de tulburare nervoasă a avut-o la finele anului 1888, survenită după o ceartă cu Paul Gauguin, care a venit după el la Arles şi de care se simţea apropiat prin preocupările sale artistice, potrivit volumului "Istoria ilustrată a picturii" (1968). Personalităţile celor doi, atât de diferite, nu au făcut decât să precipite crizele psihice de care suferea van Gogh, urmarea fiind automutilarea prin tăierea lobului urechii stângi. "Autoportret cu urechea bandajată" (1889) avea să numească van Gogh unul din autoportretele, pe care le-a pictat la o lună după automutilare. Stările depresive s-au agravat, motiv pentru care a fost internat la azilul Saint-Remy-de-Provence, pentru ca, în cele din urmă, să se retragă la Auvers-sur-Oise sub supraveghere medicală. A murit la 29 iulie 1890.

Vincent van Gogh a concentrat de-a lungul vieţii o experienţă artistică şi existenţială irepetabile, traversând principalele curente ale timpului său, fără să aparţină, în realitate, nici unuia. A fost, în egală măsură, expresionist, simbolist şi suprarealist. Figura sa tragică a reprezentat, poate cel mai bine, simbolul sacrificiului necondiţionat pentru artă. A fost un pictor fără discipoli şi fără succes în timpul vieţii. S-a zbătut toată viaţa în sărăcie, singurul său venit constituindu-l ajutorul venit din partea fratelui său.

A realizat o serie de lucrări în cele cinci perioade petrecute la Nuenen, Paris, Arles, Saint-Remy şi Auvers-sur-Oise. În timpul vieţii a reuşit să vândă un singur tablou reprezentând o vie din Arles. A abordat totdeauna lucrurile nu numai cu interes ci şi cu tandreţe, fie că a picat un peisaj sau un interior, flori sau un portret. Desenul a jucat un rol important în creaţia sa la fel de mare ca şi culoarea. Vincent Van Gogh a realizat peste 2.000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi şi 1.100 de desene şi schiţe potrivit site-ului www.artble.com.

Van Gogh este unul dintre cei mai de seamă artişti ai tuturor timpurilor şi a lăsat o operă care e nu numai dintre cele mai sfâşâietoare din istoria picturii, ci şi una dintre cele mai armonioase şi mai trainice, potrivit volumului "Istoria ilustrată a picturii" (1968). Lucrările sale sunt apreciate, astăzi, în întreaga lume, şi sunt estimate la zeci de milioane de euro.

sursa: AGERPRES