Gravuri de călătorie: România secolului XIX, prin ochii unui artist francez
10 Aprilie 2025, 12:26
Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției „Le tour du monde. Auguste Dieudonne Lancelot în Țările Române”, un proiect care aduce în prim-plan o selecție valoroasă de gravuri realizate de artistul francez Auguste Dieudonne Lancelot (1823–1895) în timpul călătoriei sale prin spațiul românesc. Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu (Bd Ion C. Brătianu, nr. 2), miercuri, 16 aprilie 2025, ora 18.00.
Expoziția face parte dintr-o serie dedicată gravurii europene de secol XIX, reflectând modul în care artiști străini au documentat vizual Țările Române. Lancelot a fost colaborator al revistei franceze „Le tour du monde. Nouveau Journal des Voyagers”, publicație ilustrată de popularizare științifică fondată la Paris în 1860.
În cadrul acestei expoziții sunt prezentate 50 de lucrări din cele 126 aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București, care surprind peisaje naturale, monumente arhitecturale, orașe, sate și scene din viața cotidiană a românilor în perioada de tranziție dintre Orient și Occident. Gravurile oferă o perspectivă autentică asupra societății românești de la mijlocul secolului XIX, cu o atenție deosebită acordată oamenilor obișnuiți, activităților rurale și urbanului în continuă dezvoltare.
Conform articolelor sale publicate între 1865-1868, Lancelot a trecut prin: Paris – Budapesta – Semlin (actualul cartier Zemun din Belgrad) – Belgrad – Orșova – Vidin – Rahova – Nicopole – Ruse – Giurgiu – București – Găești – Pitești – Curtea de Argeș – Cozia – Vâlcea – Baia de Fier – Târgu Jiu – Tismana – Cioclovina – Baia de Aramă – Turnu Severin – Orșova – Mehadia – Timișoara. Prin urmare, prin călătoria maritimă pe Dunăre, traversează Imperiul Austro-Ungar, Serbia, nordul Bulgariei, Valahia și Banat, ultima oprire documentată fiind în orașul de pe Bega.
Pe Dunăre admiră și redă cetățile medievale de pe ambele maluri ale fluviului, Cazanele Dunării, insula Ada Kaleh, rămășițele Podului lui Traian, Calea lui Traian. De la Giurgiu la București, reușește să surprindă activitățile cotidiene ale valahilor: transportul carelor cu mărfuri, horele de duminică ale țăranilor în haine de sărbătoare, surugii cu treburile lor. Iar în capitală se oprește asupra Hanului lui Manuc, caselor cu arhitectură otomană, bisericilor medievale. La București, ajunge să fie găzduit de prințul Grigore Basarab Brâncoveanu, fiul domnului Gheorghe Bibescu, care a fost elevul istoricului francez în anii săi de formație în Franța. Prin bunăvoința acestuia, Lancelot primește un tovarăș de drum, secretarul prințului pe care îl numește doar prin inițialele M.D. Cei doi se îmbarcă în călătoria terestră de la București via Argeș către Timișoara și vizitează bisericile și mănăstirile emblematice din sudul Valahiei: Curtea de Argeș, Cozia, Horezu, Tismana, Biserica Dintr-un Lemn etc. Aici surprinde arhitectura edificiilor, dar și oamenii pe care îi întâlnește. În această parte a călătoriei, surprinde câteva portrete emblematice de călugări, călugărițe, țărani și un bătrân de 100 de ani din satul Cioclovina.
Curator: Dr. Nicoleta Bădilă
Locație: Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București
Durata expoziției: 16 aprilie - 21 septembrie 2025
Intrarea la vernisaj este liberă.
Expoziția este o invitație la descoperirea unei lumi surprinsă cu sensibilitate și rigoare de un artist francez care a documentat, prin gravură, identitatea vizuală a Țărilor Române în secolul XIX.
