Muzicieni la Maraton. Cătălina Beța:” Hrănirea umanității din noi, hrănirea luminii și integrarea umbrelor, acesta cred că este rolul pe care îl au poezia, blues-ul, jazz-ul”

Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,  Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. 

Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări invitaților. 

Răspunde interpreta și compozitoarea Cătălina Beța:

Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?

Cuvântul și tonul, intonația cuvântului, muzica lui. Gândurile și simțămintele noastre, purtate în afara noastră prin glasul nostru, prin voce și cuvânt. Ultima redută de libertate. Păsările, valurile mării, copacii, vântul au muzica lor. Pe lângă muzică, noi am primit și posibilitatea de a picta viața noastră interioară și de a o comunica celorlați într-un panel nesfârșit de culori, nuanțe, lumini și umbre, prin cuvânt. Am primit darul de a comunica nu doar clipa prezentă, aici și acum, ci și trecutul și viitorul. Prin cuvânt și muzică (prin poezie și jazz), putem incapsula cele mai subtile trăiri, ca să le rememorăm apoi, să le retrăim și poate chiar să le reconstruim. Să le înțelegem, apoi să le integrăm, apoi să le înălțăm.

Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?

Contrapunctul. Hrănirea umanității din noi, hrănirea luminii și integrarea umbrelor, acesta cred că este rolul pe care îl au poezia, blues-ul, jazz-ul. „La început era Cuvântul [...] și toate lucrurile au fost făcute prin el. În El [Cuvânt] era viața, și viața era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o.”

Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?

Printre oameni și de la oameni vine inspirația. Mi-aș dori să vizitez atât marile piețe ale lumii (Roma, Paris, Ierusalim, Madrid, New York etc.) unde se adună oameni de pretutindeni, purtându-şi existențele într-un rucsac, cât și orășele sau sate obscure (undeva în Irlanda, Alaska, Africa, Portugalia, Cehia etc.), unde oamenii se cunosc între ei, au un limbaj numai de ei știut și sunt înfrățiți printr-un set foarte specific de trăiri și legi, prin muzica pământului pe care se află cu tot ce în el, care toate le sunt sfinte.

Tihnă pentru cercetări interioare și poetice aș avea mereu și iar mereu în natură, mai cu seamă în fața mării, față în față cu corpul nesfârșit de ape care pe toate le știe, pe toate le conține, are loc pentru toate, pe toate le limpezește.

Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?

În vacanța de vară am fost bucuroasă să revenim în cluburi și pe scene, la concertele de jazz, și să călătorim și în țară cu muzica noastră, să evadăm din free-jazz-ul Bucureștiului în alte coordonate, unde viața se derulează în alt puls, poate mai adânc conectată cu pulsul pământului, cu cântatul păsărilor, foșnetul frunzelor or susurul apelor. Unde timpul parcă este un pic mai mult și depărtarea de „ai tăi” este mai mică și un pic mai ușor de străbătut.

Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?

Aș asocia limba română cu Nichita, Blaga și Eminescu, aș asocia-o cu muzica lui Enescu. Aș asocia limba română cu primele raze de soare pe care le simți pe față dimineața, cu explozia miresmelor de salcâmi și tei primăvara târziu, cu mirosul de iarbă proaspăt cosită prin parcuri și pe câmpuri, cu un căuș de apă rece de izvor pe față când umbli aiurea prin munți și păduri. Cu cântecul de fluier al unui cioban care-și păzește oile, cu chipul brăzdat și ochii plini de lumină ai unei bătrâne care ia apă de la fântână, cu cântul unei femei care face de mâncare ori își mângâie copilul.

Cu fiecare bătaie de inimă și cu dorul de casă.

Cătălina Beța. O prezenţă vocală expresivă şi fermecatoare, o voce care "îmbracă în catifea", revelând prin cântul ei un suflet de o delicateţe rară. Cântăreaţă şi compozitoare, experimează cu mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, folk, blues). Cătălina Oana Beţa studiază Psihologia în Iași, unde face cunoştinţă cu jazz-ul şi se îndrăgosteşte iremediabil de bogăţia inepuizabilă a acestui gen muzical. Câştigă premii importante la concursurile muzicale la care participă. În 2016 este admisă la Universitatea Națională de Muzică București, secția Compoziție Jazz, unde studiază timp de 1 an sub îndrumarea domnului Pr. Mircea Tiberian.

Participă în festivaluri importante, cum ar fi: Gala Festivalului International de Jazz, Richard Oschanitzky - Iasi, Gala Blues Jazz KAMO Festival - Timișoara, Ploiești Jazz Festival, Karolyi Castle Jazz - Carei, Sibiu Jazz Festival, Craiova Jazz Festival, Festivalul de Poezie și Jazz – București, Samfest Jazz Festival – Satu Mare, Freedom Blues Festival - Mureș, Open Air Blues Festival - Brezoi, Panorama Blues Festival – Hunedoara etc.

O voce de catifea pură, sensibilă, plină de subtilităţi şi nuanţe, își însușește tehnica vocală autodidact, încurajată de muzicienii cu care colaborează și de mentorii întâlniți de-a lungul timpului să își caute propria voce și să își lase amprenta personală în fiecare sunet. De câțiva ani, Cătălina explorează și tehnicile belcanto din poziția de „alto” în grupări corale de prestigiu, cum sunt Corul Regal, Corul Catedralei Sf Iosif, Corul Filarmonicii Ploiești.

Cătălina Beța activează în proiecte muzicale proprii (Nud Jazz Duo) sau ale altora (Jazzapella, Beatles’n’Jazz, Djazz & Happy Sins Group, muzicalul "Tarot Tales" de Mircea Tiberian) şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Sorin Terinte, Ioan Gyuri Pascu, Roxana Stroe, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Alex Man, Sorin Zlat, Marius Vernescu, Daniel Torres, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Cătălin Milea, Florian Nicolau, Gabi Matei, Sorin Romanescu, Ciprian Pop, Dan Mitrofan, Albert Tajti.