Ana-Maria Onisei: „Mircea Cărtărescu este cel mai tradus scriitor român în viață, tradus în peste 20 de limbi și unul dintre cei mai premiați”
11 Martie 2026, 16:56
La Librăria Humanitas de la Cișmigiu a avut loc o întâlnire specială dedicată literaturii române și felului în care aceasta ajunge la cititori din întreaga lume. Scriitorul Mircea Cărtărescu și traducătoarea sa în limba spaniolă, Marian Ochoa de Eribe, au fost invitații unui dialog moderat de jurnalista Ana-Maria Onisei, în cadrul evenimentului „Povestea mea de dragoste cu literatura”. Discuția face parte din seria de manifestări care marchează două decenii de la lansarea programului de traduceri al Institutului Cultural Român, unul dintre cele mai importante instrumente de promovare a literaturii române în străinătate.
Ana-Maria Onisei a vorbit cu Anca Mateescu, la GPS Cultural, despre contextul și miza acestei întâlniri, despre relația dintre autor și traducător, dar și despre modul în care literatura română a reușit, în ultimii ani, să câștige vizibilitate și prestigiu pe scena internațională.
„Vom povesti despre literatură dincolo de orice frontiere, despre forța literaturii de seducție într-o lume din ce în ce mai provocatoare”, spune Ana-Maria Onisei.
Evenimentul promite să fie unul special și prin relația personală dintre cei doi invitați. Marian Ochoa de Eribe nu este doar traducătoarea romanelor lui Mircea Cărtărescu în limba spaniolă, ci și o apropiată colaboratoare și prietenă a scriitorului. Majoritatea titlurilor sale de ficțiune au fost traduse de ea, contribuind decisiv la succesul internațional al autorului.
Mircea Cărtărescu este, în prezent, unul dintre cei mai cunoscuți autori români pe plan internațional. Cărțile sale sunt traduse în numeroase limbi și publicate de edituri prestigioase, iar interesul pentru opera sa este în continuă creștere.
„Anul trecut a fost coadă la o librărie din Cartagena pentru autografele lui Mircea Cărtărescu.”
Dincolo de succesul individual al unor autori, discuția va aborda și rolul mai larg al diplomației culturale. Într-un context global tot mai complicat, literatura devine un instrument de soft power și de afirmare a identității culturale.
„Finanțarea și susținerea acestor instituții strategice, precum ICR, ar trebui prioritizate, mai ales că au rezultate îmbucurătoare. În 2028, România este țara invitată a Târgului de Carte de la Frankfurt și această invitație este, de asemenea, o recunoaștere a unei identități literare, cea românească.”
