Muzicologul Monica Isăcescu: „Nu trebuie să oprim această campanie până când nu vedem că, într-adevăr, casa Lipatti a fost salvată”

Dinu Lipatti, unul dintre cei mai mari pianiști ai României, a lăsat moștenire nu doar o operă muzicală de excepție, ci și un loc plin de istorie: casa sa de pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12, din București. Această clădire, care a fost acasă pentru familia Lipatti în anii '30, are un viitor incert.

Despre importanța acestui loc și despre eforturile depuse pentru salvarea sa, a discutat cu Anca Mateescu, la GPS Cultural, muzicologul Monica Isăcescu.

Monica Isăcescu, co-autoare a volumului Dinu Lipatti: Muzicianul în imagini și cea care a îngrijit volumele de corespondență semnate de artist, trage un semnal de alarmă asupra situației acestui monument istoric.

„Această casă a însemnat acasă pentru familia Lipatti încă din 1930, atunci când Dinu Lipatti avea doar 13 ani. A locuit aici efectiv timp de 4-5 ani, până când a plecat la studii la Paris, revenind mereu în vacanțe.”

Pe lângă valoarea arhitecturală, casa este un simbol al culturii românești, asociată cu una dintre cele mai importante figuri artistice ale secolului XX.

Monica Isăcescu: „Dinu Lipatti, la fel ca George Enescu, Constantin Brâncuși, Emil Cioran sau Eugene Ionesco, este unul dintre simbolurile culturii românești, care ne reprezintă în afara țării.”

Din păcate, casa nu a fost ocolită de vicisitudinile istoriei. În 1949, regimul comunist a naționalizat clădirea, iar în anii următori, aici au fost introduși chiriași care, după 1989, au putut cumpăra părți din imobil. Astăzi, o parte semnificativă a casei – șase încăperi principale și terenul aferent de 800 mp – este scoasă la licitație, proprietarul actual fiind executat silit.

“Exteriorul casei Dinu Lipatti poate fi văzut de către oricine, este unul foarte trist. În interior, sunt găleți pentru a strânge apa de ploaie.”

Aceasta nu este prima dată când casa Lipatti ajunge într-o situație precară. În 2016, clădirea a fost scoasă la licitație pentru aproape 2 milioane de euro, însă licitația a fost blocată, iar Ministerul Culturii nu a putut să-și exercite dreptul de preempțiune.

În 2017, Primăria Capitalei a găsit o soluție temporară, închiriind casa pentru a găzdui Centrul Cultural Casa Artelor Dinu Lipatti. Aici au avut loc recitaluri, expoziții și evenimente culturale.

„Este o casă cu un potențial enorm, care poate funcționa ca o casă memorială, un muzeu sau chiar un centru documentar” – subliniază Monica Isăcescu.

Totuși, viitorul este incert. Lipsa unor acțiuni concrete din partea autorităților ar putea duce la dispariția unui alt monument istoric. Ministerul Culturii vrea să-și exercite, de rândul acesta, dreptul de preemptiune si să cumpere imobilulde pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr 12. Și primăria sectorului 1 și-a manifestat intenția de a cumpăra casa.

Monica Isăcescu: „Sunt 75 de ani de când Lipatti a dispărut dintre noi, dar el continuă să existe în absolut toate topurile muzicii clasice…Nu vrem să dispară casa lui, pentru că nu ar fi prima situație în care o casă cu o valoare deosebită este distrusă, în ciuda interdicției de a fi demolată.”

Muzicieni din întreaga lume, inclusiv participanți la Festivalul Enescu, sunt interesați să viziteze locul unde a trăit Dinu Lipatti.