PULS 22 | Expoziția celor mai recente achiziții din colecția Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC)

Accesul în clădire va fi posibil până la ora 22:00, iar în interior evenimentul se prelungește până la ora 23:00.

În deschidere, între orele 17:00-18:30, prima ediție dezbatere publică MNAC International Academy cu invitați speciali: Frances MORRIS – Director, Tate Modern, Dr. Zoran ERIĆ – curator independent, fost Curator șef la Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad (ambii membri ai juriului în sesiunea de achiziții publice de artă, MNAC 2022) și artista Ana Maria Micu.

“MNAC International Academy este un concept de eveniment hibrid, la granița dintre colocviu academic și întruniri profesionale informale, care îmbină conferințele cu artiști, discursurile despre practici curatoriale, analiza critică, relatările de călătorie etc. O sesiune durează 90 de minute și are un număr fix de trei vorbitori, fiecare reprezentând altă disciplină, generație și țară.

Conceptul s-a născut din acumularea de energie creativă și socială din cei peste 30 de ani ai mei de călătorii prin diversele lumi ale culturii plastice. S-au legat colaborări și prietenii, s-au trăit triumfuri și eșecuri în vremurile acelea haotice: în deceniul ’90 cel lung, entuziast și dureros; apoi în frenezia amăgitoare a anilor 2000; iar după aceea, în al doilea deceniu captivant, greu și insomniac al secolului XXI.” Călin Dan, director MNAC

Și în încheiere, debuturi tinere la etajul 4 în spațiul Dialog, unde se deschide o nouă expoziție a studenților, în care șapte tineri artiști aflați la început de drum se angrenează într-un nou exercițiu colectiv de creație și curatoriat.

VERNISAJUL expoziției celor mai recente achiziții de artă PULS 22 va începe la ora 19:00.

Sesiunea de achiziție publică 2022 pentru completarea colecției MNAC, în cifre:

Dosare depuse: 396

Dosare înaintate juriului după verificarea tehnică: 393

Lucrări ofertate: 2.354

Valoarea totală a ofertelor: 39.984.220 RON

Suma alocată de către Ministerul Culturii: 2.000.000 RON

Dosare selectate de către juriu pentru negocierea directă: 140

Artiști selectați pentru achiziție în urma negocierii directe: 99

Lucrări achiziționate: 192

Artiști care au donat lucrări: 5 [+2]

Lucrări donate: 11 [+2]

Artiste achiziționate: 42

Artiști achiziționați: 57

Achiziționați din categoria sub 35 de ani: 13

Achiziționați din categoria 35-65 de ani: 63

Achiziționați din categoria peste 65 de ani: 23

Achiziționați decedați: 6

Au fost achiziționate lucrări realizate între 1964 și 2022.

PULS 22 | 192 de noutăți din colecția MNAC

Haotic, ordonat, previzibil, surprinzător, inventiv, repetitiv, strălucit și tern, eroic și modest, anarhic și dogmatic, generos și narcisist, regional și universal, perisabil și de neoprit, fenomenul culturii vizuale contemporane din România dă (din nou) buzna în spațiile Muzeului Național de Artă Contemporană, aspirând la cucerirea unui loc în posteritatea pe care Muzeul ar trebui să o garanteze.

Prin generozitatea reiterată a Ministerului Culturii, în anii 2020 și 2022 au intrat în patrimoniul MNAC un total de 385 lucrări (359 achiziții, 26 donații). PULS 22 se concentrează, desigur, pe sesiunea anului respectiv, dar beneficiază în mod evident de câștigurile și concluziile ambelor momente.

PULS 22 nu mai are dramatismul expoziției precedente (prezentată la sediu MNAC sub titlul După 12 ani, iar la Kunsthalle Bega, respectiv Muzeul de Artă Craiova sub cel de PULS 20), dar ne aduce în fața altor provocări.

Desfășurarea spațială a expoziției din 2020 sublinia caracterul volatil al relației Muzeu-producție artistică, punea accentul pe efemer, improvizație, hazard. Coborâtă doi ani (și ceva) mai târziu în spațiul principal al MNAC, expoziția achizițiilor reflectă de această dată faptul că participăm (artiști, specialiști, public) la procesul de construire a colecției unei instituții al cărei rol este (printre altele) să elaboreze canonul producției creatorilor de vizualitate provenind din/activi în România postbelică.

Dincolo de structura impecabilă a cadrului procedural ce a guvernat ambele sesiuni de achiziții (și care a devenit un exemplu de bune practici la nivel național), caracterul plebiscitar al procedurii reflectă reticența endemică a comunității artistice de a delega încredere unui grup de experți în domeniu, după cum reflectă și reticența simetrică a specialiștilor de a-și asuma o poziție de autoritate, fie ea și temporară, în selectarea unui teritoriu de preferințe și a unor direcții de cercetare-prin-colectare.

În acest sens, omagiind efortul remarcabil ca profesionalism, dedicație intelectuală și – nu în ultimul rând – pură generozitate colegială al membrilor juriului, rămânem totuși cu o dilemă: modul cum se constituie colecția MNAC este în continuare dependent de sociologia și antropologia momentană a gustului colectiv, de o dinamică reflectând mai degrabă exploatarea cantitativă a unei realități acceptate pasiv decât angajarea manifestă în identificarea zonelor de risc, dar și de potențială creștere. Gestionarea unei colecții bazate pe achiziții ritmice este ca gestionarea unui portofoliu de investiții. Prudența e un tip de strategie, dar nu e singurul.

Acestea sunt însă considerații teoretice, pornite din nevoia de a înțelege limitele operaționale ale unui proces care se află încă în faza de învățare. Este evident că acest tip de achiziții rămâne o foarte utilă oglindire a mentalităților ce domină cultura vizuală din România. Este la fel de evident că ameliorări procedurale continue pot introduce noi criterii, filtre și vectori de cercetare/atragere de candidați la achiziții. Rezultatele statistice ale acestui sezon păstrează un echilibru rezonabil generațional, de gen, geografic, și de medii. O inovație importantă este extinderea domeniului la artiști dispăruți, a căror moștenire este gestionată de către familii sau de către asociații/organizații non-profit.

Rămâne de stabilit în urma unei analize deopotrivă interne și de context ritmul sustenabil de creștere a colecției MNAC, care în urma acestor două sesiuni combinate și-a majorat patrimoniul mobil cu peste 5 procente. Și rămâne, desigur, deschisă ipoteza unei schimbări de paradigmă în cultura locală, schimbare care ar putea crea oportunitatea unei abordări pe termen lung a procesului de creștere prin: explorări continue ale producției de atelier; stabilirea unor priorități strategice care să reflecte evoluția culturii vizuale în societate; implementarea acestor priorități prin achiziții punctuale și ritmice, corespunzător dinamicii de dezvoltare a producției artistice, a nivelului de vizibilitate internă și internațională, a parametrilor economici și societali reflectați în piața locală de artă.

Membrii juriului

Dr. Horea AVRAM, președinte Asociația Internațională a Criticilor de Artă (AICA), filiala România, reprezentant al Uniunii Artiștilor Plastici din România

Cătălin DAVIDESCU, Curator, Critic de artă, Craiova

Prof. Univ. Dr. Ruxandra DEMETRESCU – Școala Doctorală, UNArte București

Dr. Zoran ERIĆ – Curator independent; 2002-2021: Curator șef, Muzeul de Artă Contemporană Belgrad (membru în Consiliul Științific MNAC)

Conf. Univ. Dr. Cătălin GHEORGHE – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design, Departamentul Istoria și Teoria Artei

Dr. Diana MARINCU – Director Artistic, Fundația Art Encounters, Timișoara

Frances MORRIS – Director, Tate Modern, Londra (membru în Consiliul Științific MNAC)

Conf. Univ. Dr. Mara-Victoria RAȚIU – Prorector, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (membru în Consiliul Științific MNAC)

Andrei SICLODI – Director Künstlerhaus Büchsenhausen (membru în Consiliul Științific MNAC)

Jaroslaw SUCHAN – Istoric de artă, curator, 2006-2022: director al Muzeului de artă (Muzeum Stuki), Łódź (membru în Consiliul Științific MNAC)

Andrei SICLODI – Director Künstlerhaus Büchsenhausen (membru în Consiliul Științific MNAC)