Stai sigur pe net: Jocurile online - dușmanul copilăriei sau laborator de antrenament pentru viață?

Radio România a lansat campania națională de conștientizare „Stai sigur pe net”, un demers jurnalistic și educațional dedicat siguranței minorilor în spațiul virtual. Într-o perioadă în care viața copiilor și adolescenților se mută tot mai mult online, proiectul aduce în dezbatere riscurile reale ale internetului, de la provocări virale periculoase și hărțuire, până la dependență digitală, și își propune să ofere informații clare și corecte despre expunerea tinerilor pe rețelele sociale.

În acest context, în dialog cu Daria Ghiu, Florența Petrică – psiholog clinician, psihoterapeut integrativ și farmacist clinician – a vorbit despre una dintre cele mai sensibile teme ale momentului: jocurile online, între distracție și dependență.

„Jocul face parte din natura umană. Suntem ființe sociale și avem nevoie să ne adaptăm la mediu. Și adaptarea asta se face prin învățare. Învățarea se face prin încercare și eroare. Jocul este un spațiu foarte bun de a face aceste erori, încercări și erori, fără consecințe majore. Astfel că putem învăța foarte bine în joc.”

În această logică, jocurile video devin mai mult decât simple forme de divertisment: sunt „un conglomerat, mai multe laboratoare într-unul singur”. Ele antrenează luarea deciziilor, planificarea, rezolvarea de probleme și chiar abilități sociale.

Dar unde se rupe echilibrul? Explicația ține de neurobiologie.

„Trebuie să înțelegem, în primul rând, ce este dopamina. Este o moleculă care ne ajută și ea, de fapt, este legată de motivație și de atingerea unei recompense.”

Jocurile video sunt construite exact pe acest mecanism: anticipare, recompensă, progres. Problema apare în cazul expunerii intense și cronice.

„Noi avem un nivel bazal, natural, fără stimulare al dopaminei cu care funcționăm. În intensitate mare, prin expunere cronică la jocuri, la anumite activități care determină o descărcare mare de dopamină, nivelul acesta, natural, bazal, scade. Ulterior, când înlătur jocul, nivelul meu a rămas mic. Și asta înseamnă că în acea perioadă copilul nu se mai bucură de nimic din mediul natural.”

În cabinet, psihologul întâlnește frecvent adolescenți care își pierd interesul pentru școală, hobby-uri sau relații și care nu mai pot rămâne concentrați dacă recompensa nu apare rapid.

Somnul este dat peste cap, noaptea devine spațiu de joc, iar ziua, de recuperare. În timp, această dereglare poate duce la depresie. Un alt semn major este izolarea socială în viața reală. Dacă adolescentul renunță la prieteni, la sport, la activități fizice și la programul școlar, este momentul unei intervenții.

Cei mai vulnerabili la excesul de jocuri online sunt adolescenții între 10 și 16 ani, mai ales cei care nu au un cerc social stabil sau se confruntă cu anxietate ori bullying. Pentru ei, mediul virtual devine un spațiu de siguranță și testare, dar esențial este ca abilitățile exersate online să fie transferate în viața reală.

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.

#staisigurpenet