SFAT: primul ghid în care bunicii te învață cum să ai grijă de mediu - Ghidul Sfat este un proiect cultural și o cercetare calitativă care caută să vadă sustenabilitatea prin ochii vârstnicilor

Ghidul Sfat și dorește să creeze un dialog intergenerațional despre mediu, dar și despre memorie, relația cu spațiile în care locuim și experiența îmbătrânirii în România. Rezultatele vor fi publicate într-un ghid de bune practici pe care îl puteți găsi în librăriile Cărturești și Seneca începând cu 23 noiembrie.

LANSARE GHID SFAT: 23 noiembrie, ora 17, Librăria Cărturești Verona (accesul este permis doar pe bază de Certificat Verde)

Cu toții știm de punga cu pungi, dar te-ai mai gândit ce alte obiceiuri ai văzut la bunicii tăi pentru a preveni risipa? Sfat: Dialog Intergenerațional despre Sustenabilitate este un proiect cultural care abordează problemele de mediu dintr-un unghi nou, dar foarte aproape de casă. Ghidul Sfat ne arată cum putem învăța să avem comportamente mai sănătoase pentru mediul înconjurător nu doar de pe internet, ci și de la cei de vârsta a treia.

Sfat este o cercetare-dialog care caută să identifice comportamentele sustenabile ale vârstnicilor din gospodărie și din spațiul public. De la transformarea pâinii uscate în pesmet la refolosirea unei cutii de înghețată ca să trimiți mâncare cuiva drag, de la stinsul luminii la îngrijirea spațiilor verzi. Toate aceste lucruri ne-au fost deja spuse în alte cuvinte de către experții de mediu, prin îndemnuri cum ar fi „să reduci risipa alimentară”, „să refolosești înainte să arunci”, „să-ți reduci consumul de plastic și energie” sau „să protejezi natura”. Le ascultăm acum prin vocea bunicilor.

Proiectul nu vrea doar să cartografieze astfel de practici, ci și să înțeleagă de unde au pornit. Coordonatoarea proiectului, Alexandra Lulache, explică:

„Avem foarte multe preconcepții despre vârstnici și motivele pentru care ei economisesc. Cea mai populară explicație este că «au murit de foame» în comunism, dar raționamentele lor sunt mult mai diverse de atât. Unele practici de consum inventive sau nerisipitoare ale seniorilor sunt păstrate de pe vremea când trăiau în mediul rural; altele sunt motivate de pensia mică sau sunt cauzate de schimbări mai ample în cultura materială, cum ar fi că sunt obișnuiți cu lucruri reutilizabile, nu de unică folosință. Lucrurile învățate în comunism nu sunt nici ele toate rele — au fost obișnuiți, de pildă, cu colectarea separată a sticlei și a hârtiei sau cu contribuția la curățenia în cartier. Însă stigmatizarea perioadei comuniste ne împiedică să facem legătura între obiceiurile bunicilor și schimbările comportamentale necesare în contextul crizei climatice. Deși sunt mult mai informată decât bunica mea în ce privește problemele de mediu, vă asigur că amprenta ei de carbon este mult mai mică decât a mea.”

Echipa proiectului Sfat a vrut să afle de ce vârstnicii sunt excluși din conversația despre mediu și care sunt barierele pentru ca aceștia să continue să fie participanți activi în societate. Pe parcurs, au atins subiecte precum experiența pensionării, sănătatea mentală, și îmbătrânirea activă după 65 de ani. Cercetarea a avut loc din iulie până în octombrie 2021 și a implicat un grup de tineri, rudele lor și beneficiarii centrelor de zi pentru seniori DGASPC din București, folosind metode informate de cercetarea antropologică.

Dacă vreți să aflați mai multe despre rezultatele proiectului, ghidul Sfat va fi disponibil în librăriile Cărturești și Seneca din 23 noiembrie. Îi puteți găsi și în cadrul unei expoziții itinerante care va începe la Grădina Verona în aceeași zi, sau pe Facebook și Instagram.

Sfat este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Ambasada Franței și Institutul Francez în România. Sfat este implementat prin Fundația Cărturești, cu sprijinul asociațiilor Act for Tomorrow și SNK.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național, a Ambasadei Franței, sau a Institutului Francez în România. Instituțiile finanțatoare nu sunt responsabile de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.