Despre libertatea de exprimare la Născut în România - Ediții speciale la 30 de ani de la Revoluția din 1989

De
la bancurile despre regim, la literatura de sertar. De la șopârlele
din piesele de teatru, la scrisori către Europa Liberă. Oricât de
mult a dorit regimul comunist să reducă vocea românilor, aceștia
au încercat cu disperare să se facă auziți. La Revoluție, pentru
prima dată după 50 de ani, cu toții am strigat la unison:
Libertate! Apoi părerile
despre viață și societate s-au nuanțat firesc, oamenii au ales un
discurs sau altul, iar la 30 de ani de la Revoluție pare că
libertatea de exprimare, prin orice mod sau mediu de comunicare, este
ca un drog pentru români.

Radio
România
Cultural continuă
să sondeze,
sub egida emisiunii Născut
în România,
sâmbăta și duminica, de la ora 16.00, opiniile unor artiști,
scriitori, alți intelectuali și personalități publice, pe
diferite teme generate de existența națiunii sub zodia acestor 30
de ani de libertate. Luna aprilie este dedicată libertății
de exprimare.

Pe
6
aprilie,
Valentin Protopopescu și criticul
si istoricul literar Paul Cernat
vor analiza lupta puținilor
rezistenți anticomuniști din vremea dictaturii și literatura de
sertar, inclusiv luările de poziție ale unor refugiați politici la
Radio Europa Liberă, Vocea Americii, BBC etc., dar și fenomenele
publicistice de după Revoluție, apariția publicațiilor de
internet și dispariția celor tradiționale.
Pe 7
aprilie,
Georgeta Drăghici o are ca invitată pe scriitoarea
Magda Cârneci.
Preşedintă a Grupului pentru Dialog Social, președintă a PEN
România, Magda Cârneci se implică în tot ce ține de apărarea
libertății de expresie a jurnaliştilor şi a scriitorilor,
convinsă că, deşi e un bun cîştigat în 1989, trebuie permanent
susținută şi vegheată mai ales că pe plan mondial există
derapaje grave şi încălcări frecvente ale libertății de
expresie şi ale drepturilor omului.

Viorel
Ilișoi,
invitatul Danielei Vasile pe 13
aprilie
se descrie ca „ziarist pe stil vechi”. În 1992 devine primul
ziarist român postdecembrist condamnat pentru delict de presă,
fiind condamnat definitiv la 3 luni de închisoare, cu executare,
pentru pamfletul „Saddam Hussein se ascunde la Botoșani”. Faptul
este trecut sub tăcere în țară, dar scandalizează presa
internațională și aceasta va duce la eliberarea sa după doar 19
zile de închisoare. La „Născut în România”, Viorel Ilișoi
povestește ce înseamnă să fii jurnalist fără a ceda presiunilor
externe de conformism. Regizorul
Alexandru Darie
va fi, pe 14
aprilie,
în dialog cu Mariana Ciolan. De curând, a semnat un foarte puternic
spectacol de teatru politic, Coriolanus, în care tema libertății
este pregnantă. Cariera sa a fost marcată însă la început de
lipsa acesteia. Unele dintre spectacolele sale au fost supuse unui
drastic regim de cenzură în drumul către marele public. In ce fel
a marcat acest climat parcursul său creator? Ulterior, sub
auspiciile și deschiderile care au marcat si lumea teatrală
postdecembristă, cât de actuale au rămas temele politico-morale?

Pe
20
aprilie,
Dana Pitrop l-a invitat pe regizorul
Nicolae Oprițescu.
A realizat în 1985 filmul "Sezonul Pescărușilor" – o
parabolă a sistemului comunist, după un scenariu de Constantin
Munteanu, tema centrală fiind furtul intelectual. Filmul a fost
interzis de cenzură și a avut premiera abia în 1990. Urmărit de
Securitate pentru atitudinea anti-comunistă, dar și pentru că era
căsătorit cu o franțuzoaică, Nicolae Oprițescu a emigrat în
1988 în Franța, unde a fost profesor la Universitatea din Nantes.
Artistul
plastic Christian Paraschiv,
invitatul Roxanei Păsculescu pe 21
aprilie,
fuge din țară în 1986 și se stabilește la Paris. Principala
motivație a exilului pe care artistul Christian Paraschiv și-l
asumă este, de la un anumit moment încolo, imposibilitatea
exprimării creative. Christian Paraschiv a simțit plecarea din
țară, ca absolută necesară și eliberatoare de constrângeri
plastice. Și evoluția sa, ulterioară în Franța dovedește
astăzi, justețea gestului său de atunci.

La
începutul anilor 90, dansul contemporan a fost sectorul artistic
care s-a sincronizat cel mai rapid cu timpul său. În acea perioadă
a existat un interes foarte mare al publicului pentru dansul
contemporan şi un interes mare al scenelor culturale străine față
de România. Libertatea de expresie în artă s-a manifestat poate
cel mai curajos şi creativ în dansul contemporan. Dansatorul şi
coregraful Cosmin
Manolescu,
invitatul Luanei Pleșea pe
27 aprilie,
s-a aflat printre primii cei mai activi în această zonă. De la
sfârşitul anilor 90, a luptat pentru promovarea dansului şi în
calitate de manager cultural. A organizat mai multe festivaluri
internaţionale dedicate dansului (cu mare succes la public),
culminând cu Sibiu Dans 2007, creat în cadrul programului
Sibiu–Capitală Culturală Europeană. Istoricul Adrian
Cioflâncă
este membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea
Arhivelor Securității și cercetător științific la Institutul de
Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. A fost membru în
Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România
și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii
Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor
două comisii. În
Duminica Paștelui ( 28 aprilie)
va vorbi cu Anamaria Spătaru despre felul în care regimul comunist
a încercat să pună în umbră sau chiar să interzică
manifestările religioase, cum erau trăite sărbătorile în
condițiile crizei alimentare, care erau diferențele între sat și
oraș. Apoi recuperarea libertății de a te manifesta după 1989,
rolul bisericii în cei 30 de ani de libertate și sărbătorile de
la asumare reală la consumerism.