Autorul Alec Blenche: „Dacă ne-am spune poveștile unii altora, ne-am cunoaște mai bine, ne-am înțelege mai bine, am avea mai multă empatie, ar fi mai puțin bullying” | PODCAST

„Eu mă trezesc dimineața și de-abia aștept să continui povestea la care scriu. Vreau să descopăr și eu ce se întâmplă mai departe. Când faci ceva cu atâta pasiune nu este greu, este frumos și nici nu-ți dai seama că muncești.” (Alec Blenche)

De Ziua Internațională a Cărții pentru copii, Orașul Vorbește despre literatura contemporană pentru copii, despre magia poveștilor și despre puterea lor, despre „poveste, muzică și lucruri distractive” - ingredientele sigure pentru a ajunge la sufletele celor mici, despre educarea și auto-educarea copiilor prin exemple și empatie și compasiune, despre scriitori și scriitură.

Invitatul Dariei Ghiu este Alec Blenche, autorul a peste 50 de cărți pentru copii, dintre care patru au fost dramatizate și transformate în musicaluri la Opera Comică pentru Copii.

Alec Blenche a făcut studii de Drept și Pedagogie Muzicală, dar și-a descoperit adevărata vocație odată cu scrierea și publicarea cărților din seria "Călătoriile lui Erus", care au devenit un adevărat fenomen. Seriile "Jup, un pisoi de soi" și "Cronicile Pădurii" au fost la fel de îndrăgite de micii cititori, ca și "Lecții de la Sami", "Pe tine ce te face fericit?", "Pe tine ce te face să râzi?", "Aventuri în Țara Virtuților", "Aventuri în Țara Nevirtuților", "Zăpardul și alte povești albe", "Pac și Mac, o aventură urecheată", "Orașul verde și povestea culorilor", "Prințul Păpădie și Regatul Florilor".

Poveștile sunt magice, spune Alec Blenche: „Dacă ne gândim că noi trăim, ca specie pe Pământ, în conexiune puternică cu poveștile, că dintotdeauna ne-am transmis mai departe cunoașterea, înțelepciunea, obiceiurile prin povești, chiar dinainte să știm să scriem și să citim, ne dăm seama cât de natural este și cât de frumos este să trăiești într-o lume a poveștilor. Ăsta este și motivul pentru care copiii sunt atât de atenți și atât de prezenți atunci când cineva le spune «Hai să-ți spun o poveste!». Chiar și adulții devin mai atenți și mai receptivi, pentru că avem în adâncul nostru nevoia și bucuria de a fi prezenți și de a asculta povești. Pentru aceasta sunt profund recunoscător că am pătruns în lumea magică a poveștilor și că ceea ce fac ajută într-adevăr, că contează, că face copiii fericiți. Eu cred că e cea mai bună metodă de a-i învăța ceva, pentru că ei pur și simplu se deschid ca o floare care primește frumusețea soarelui, atenția aerului și a ploii și învață lucruri fără să știe că învață. Asta mi se pare extraordinar.”

„Pentru mine un scriitor este ca un șofer care merge prin ceață și nu vede în față decât vreun metru sau doi metri. Trebuie să meargă mai departe ca să descopere ceea ce urmează. E un proces fantastic să te lași purtat, să ai curaj să lași inspirația, creativitatea, divinitatea să te conducă unde te-o conduce, că după aceea ai mereu timp să te întorci, să mai aranjezi și să mai retușezi, dacă e nevoie. Altfel nu funcționează.” (Alec Blenche)

„Mi se pare extraordinar că fiecare om are de spus povești despre viața lui. Fiecare dintre noi are ceva extraordinar de împărtășit și dacă ne-am spune poveștile unii altora, ne-am cunoaște mai bine, ne-am înțelege mai bine, am avea mai multă empatie, ar fi mai puțin bullying. Trebuie să mergem mai mult în această zonă magică ca să ne conectăm mai ușor unii cu alții.” (Alec Blenche)