Marius Turda: „Stereotipurile sunt generate în primul rând de elite – de scriitori, artiști, filosofi și oameni de știință"

Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie şi membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor, cercetător al eugenismului, rasismului și ideologiilor naționaliste din Europa Centrală și de Sud-Est, a fost invitatul Dariei Ghiu într-un dialog amplu despre identitate, stereotipuri și memorie colectivă. Pornind de la conferința „Stereotipul etnopolitic în România interbelică”, susținută la Muzeul Național de Artă al României, ca eveniment conex al expoziției „RomânIA– reprezentarea identitară a portului popular în artă”, discuția explorează modul în care stereotipurile etnice au fost construite, instrumentalizate politic și transmise până în prezent, uneori cu consecințe dramatice.

În perioada interbelică, literatura și arta românească au construit adesea o imagine idealizată a țăranului român, văzut ca depozitar al autenticității naționale.

„Era o stereotipicare, dar care avea un mesaj pozitiv. Nu presupunea elemente de respingere sau de negativizare a altor grupuri.”

Problema apare însă atunci când stereotipurile devin instrumente de excludere, iar discursul simbolic se transformă în politică de stat.

„În anii ’30–’40, (stereotipurile) au trecut de la reprezentarea negativă la aplicarea, în practică, a acestor idei și au dus la deportări.”

Contrar percepției comune, stereotipurile nu sunt generate exclusiv „de jos”, din spațiul popular. Ele sunt formulate, rafinate și legitimizate inițial de elite, pentru ca apoi să circule între cultura înaltă și cultura populară, într-un proces bidirecțional.

Discuția ajunge inevitabil în prezent, unde Marius Turda observă nu doar persistența stereotipurilor, ci și o amplificare a lor. Lipsa unei educații critice despre trecutul traumatic al României contribuie direct la această situație.

„Ce vedem în 2026 este, într-un fel, o răspândire și o acceptare la nivel larg a acestor idei. Și acest lucru este foarte îngrijorător, pentru că nu există o discuție critică care să spună că această stereotipicare a străinului are o lungă istorie și are o istorie foarte negativă sau tragică, pentru că România a deportat romi, a ucis evrei, a contribuit la Holocaust. Deci, să vorbim despre aceste lucruri presupune în același timp o acceptare a istoriei noastre și această discuție și educație profundă nu s-a făcut după anii ‘90, cu rezultate tragice până ziua de azi.”

Interviu realizat de Daria Ghiu în emisiunea Orașul vorbește, produsă de Gabriela Mitan Dulgheru și difuzată în fiecare zi de luni până vineri, de la ora 9.00, la Radio România Cultural.